Judeţele Prahova, Buzău şi Cluj sunt, după Bucureşti, pe primele locuri în ceea ce priveşte cheltuielile nelegale. Banii s-au dus pe sporuri pentru angajaţi, contracte umflate şi tranzacţii dubioase.
Autorităţile locale au aruncat pe fereastră într-un singur an peste 480 milioane de lei, arată datele din rapoartele Curţii de Conturi pentru bugetele din 2009, centralizate de România liberă. Alte 180 milioane de lei nu au fost încasate, deşi erau venituri care ar fi trebuit să ajungă la bugetul local, în principal din taxe şi impozite locale.
Pagubă de 17 milioane de lei din vânzarea unui teren
Cu abateri care au cauzat prejudicii de peste 30 milioane de lei, Prahova este judeţul în care s-au cheltuit nelegal cele mai mari sume, potrivit Curţii de Conturi. Peste jumătate din aceşti bani (17 miloane de lei) au fost pierduţi în urma vânzării subevaluate a unui teren. SC Parc Industrial Plopeni, companie subor-donată autorităţilor locale, a vândut terenul unei foste baze militare cu 1,18 euro pe metru pătrat, deşi îl cumpărase de la Ministerul Apărării cu 15 euro pe metru pătrat.
În ceea ce priveşte primăriile, cea din Filipeştii de Pădure este „campioană” la cheltuieli nelegale: 586.000 de lei s-au dus pe prime, sporuri şi bani de haine pentru angajaţi, deşi acestea nu erau prevăzute în legea salarizării pentru funcţionarii publici, iar 1,6 milioane de lei au fost alocaţi Asociaţiei „Fotbal Club Filipeştii de Pădure”, fără nici o documentaţie legală. În total, Curtea de Conturi a descoperit prejudicii de 2,4 milioane de lei în comună. La Mizil, auditul a constatat că primăria a decontat lucrări de reparaţii şi investiţii neefectuate în valoare de 887.000 lei şi a plătit angajaţilor sporuri şi prime necuvenite de peste 900.000 lei. Numai Comisia locală de fond funciar a primit 248.000 de lei pentru a acorda angajaţilor sporuri de până la 50% din salarii. Primăria Ploieşti a cheltuit nelegal 1,6 milioane de lei. Din această sumă, 220.000 de lei au fost plătiţi pentru servicii de salubrizare peste valoarea contractului, iar 1,3 milioane de euro au ajuns la Fotbal Club Ploieşti, fără nici o bază legală.
Click pe tabel pentru a mări
23 milioane de lei – prime şi sporuri pentru funcţionarii clujeni
Din prejudiciul total de 29 milioane de lei constatat în Judeţul Buzău, 27 de milioane sunt trecute de Curtea de Conturi în contul Municipiului Buzău. Peste 12 milioane de lei au fost daţi pe achiziţii publice făcute fără respectarea legii, iar 8,8 milioane de lei au reprezentat plăţi făcute cu schimbarea destinaţiei legale. În judeţul Cluj, primăria reşedinţei de judeţ este, de asemenea, campioană la cheltuieli nelegale, cu 14,6 milioane de lei. Urmează Turda şi Consiliul Judeţean Cluj, cu câte 1,7 milioane de lei fiecare, şi Câmpia Turzii, cu 1,3 milioane de lei.
Cea mai mare parte a prejudiciului cauzat în tot judeţul – peste 23 milioane de lei din totalul de 27 de milioane – au reprezentat acordarea de sporuri şi prime funcţionarilor publici şi personalului contractual, deşi acestea nu erau prevăzute de lege. Au fost alocaţi bani pentru hrană, bani de haine, spor de fidelitate, indemnizaţie de dispozitiv şi prime de sărbători şi de vacanţă.
Raportul Curţii de Conturi mai arată că la Aeroportul din Cluj- Napoca au fost plătite lucrări ale căror preţuri au fost crescute nejustificat, în valoare de aproape un milion de lei.
Venituri din taxe şi impozite neîncasate
Pe lângă prejudiciile cauzate prin alocarea ilegală a unor lucrări publice, vânzări de terenuri subevaluate sau sporuri necuvenite pentru funcţionari, autorităţile locale nu au reuşit să încaseze taxe, impozite sau despăgubiri în valoare de 178,9 milioane de lei, potrivit datelor centralizate din rapoartele Curţii de Conturi. Cu peste 29 milioane de lei venituri neîncasate, Judeţul Constanţa este pe primul loc, urmat de Giurgiu, Bucureşti şi Timiş.
Prejudicii de 45 milioane de lei în Bucureşti
Primăria Capitalei şi cele şase primării de sector au dat bani în plus pentru contracte, au cumpărat terenuri supraevaluate şi au dat sporuri angajaţilor de peste 45 milioane de lei. De asemenea, edilii bucureşteni nu au reuşit să încaseze venituri în valoare de peste 12 milioane de lei.
