Potrivit unui raport al Gărzii Financiare şi al ANAF, care e instrumentat în prezent de DNA, prejudiciul creat de Loteria Naţională bugetului de stat este de 313,5 milioane euro.
Inspectorii Gărzii Financiare susţin, într-un raport trimis către ANAF, că Loteria Naţională exploatează din iunie 2009 jocuri de noroc fără să plătească taxe şi impozite bugetului de stat. Raportul se referă la aparatele slot machine („păcănele”) care sunt amplasate în fiecare sediu al Loteriei. Din iunie 2009, de când a intrat în vigoare OUG 77/2009, privind jocurile de noroc, Guvernul specifică foarte clar impozitele aferente acestor aparate. Loteria Naţională susţine că „păcănelele” sale nu sunt slot machine, care sunt impozitate de stat, ci video-loterie, joc de noroc pentru care nu se plătesc taxe. Raportul inspectorilor economici demonstrează cu documente de la Biroul Român de Metrologie Legală (BRML – singura instituţie din România care poate categorisi aceste aparate) că Loteria Română exploatează aparate slot machine, pentru care trebuie să plătească taxe şi impozite. Potrivit unui calcul realizat de RL, Loteria Naţională trebuie să plătească bugetului de stat 313,5 milioane euro, echivalentul venitului companiei pe ultimii şase ani. Totodată, conducerea Loteriei este pasibilă de închisoare de la unu la trei ani sau amendă, deoarece a desfăşurat jocuri de noroc fără a plăti licenţă sau autorizaţie.
„Partenerii Loteriei au furnizat alte echipamente decât cele stabilite în contract”
Pe 1 septembrie 2003, CN Loteria Română (CNLR) a încheiat un contract de credit-furnizor cu SC Intracom SA, SC Intralot SA şi SC Lotrom SA pentru implementarea programului de video-loterie. În baza contractului au fost achiziţionate de către firma Intralot din Grecia aparate cu câştiguri şi softuri operaţionale de comunicaţii şi joc, care au fost factProxy-Proxy-Connection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 nnection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 ate apoi SC Lotrom SA din România (firmă controlată tot de către grecii de la Intralot) şi, ulterior, către Loterie. Potrivit raportului Gărzii Financiare, sistemul importat de Lotrom şi dat Loteriei Naţionale pentru exploatare, contra unui procent lunar de 70%-85% din încasări, este compus din terminale de videoloterie (slot maşini electronice cu câştiguri, conform BRML) şi din soft operaţional de comunicaţii şi joc, pentru care nu există certificate de aprobare tip şi certificate de verificare tehnică – conform inspectorilor.
Contactaţi de RL, reprezentanţii Loteriei Române ne-au declarat că „videoloteria este un joc tip loto, prin care se obţin aleatoriu câştiguri, rezultatul participării la joc fiind relevant jucătorului prin intermediul terminalului de videoloterie, dexteritatea sau abilitatea jucătorului neavând nici o influenţă/relevanţă în obţinerea câştigului”. Inspectorii Gărzii Financiare sunt de altă părere: „În condiţiile în care jocul se desfăşoară în prezenţa jucătorului, deci se desfăşoară la fiecare aparat-terminal, câştigul depinzând de hazard, rezultă că terminalele sunt mijloace de joc tip slot maşini, consecinţa directă fiind obligaţia CN Loteria Română SA de a solicita, primi şi plăti licenţe şi autorizaţii pentru organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc pentru slot maşini”. Inspectorii precizează în raportul lor că toate concluziile raportului se bazează pe certificatele de expertiză ale BRML. Totodată, inspectorii adaugă în raportul trimis ANAF: „Considerăm că partenerii CN Loteria Română SA au furnizat alte echipamente decât cele stabilite prin contractul de credit-furnizor”.
Reprezentanţii Lotrom: „Nu avem ce să comentăm”
Înregistrarea aparatelor Loteriei Române ca videoloterie, şi nu ca slot maşini, este explicată tot de către inspectori în raportul lor: „Considerăm că această soluţie a fost aleasă pentru ca SC Lotrom SA, în asociere cu CN Loteria Română SA, să poată beneficia de exploatarea unor jocuri de noroc tip slot maşini, fără a achita taxele prevăzute de OUG nr. 77/2009 pentru acest tip de joc”. În legătură cu acest subiect, RL a contactat conducerea firmei Lot¬rom. Un reprezentant al acestei firme ne-a declarat: „Nu avem ce să comentăm. Răspunsurile le găsiţi la organizator (Loteria Română – n.r.)”. Reprezentanţii Loteriei Române au declarat RL că instituţia exploatează jocuri tip videoloterie, iar până în prezent „nu a primit nici o sancţiune din partea ANAF sau a Gărzii Financiare pentru abateri de la lege privind organizarea jocului de videoloterie”.
MFP şi ANAF amână de un an să ia măsuri
Raportul Gărzii Financiare precizează că pentru obţinerea licenţei pentru exploatarea slot-maşinilor Loteria Română ar fi trebuit să achite următoarele sume: taxă licenţă – 25.000 lei; taxă anuală aferentă fiecărui aparat: 8.000 de lei x 6.273 aparate şi toate încasările din iunie 2009 până în prezent. Taxele pentru fiecare aparat se ridică la 50.184.000 lei anual, ceea ce pentru ultimii trei ani înseamnă 150,5 milioane lei. La această sumă se adaugă taxa de licenţă aferentă ultimilor trei ani, 75.000 lei, şi încasările totale până în februarie 2011, care, potrivit Loteriei Române, se ridică la 1,13 miliarde lei. Totalul este de peste 1.28 miliarde lei, adică 313,5 milioane de euro.
Întrebată ce măsuri a luat pentru recuperarea acestui prejudiciu, conducerea Ministerului Finanţelor Publice ne-a declarat că Loteria Română exploatează jocuri tip videoloterie. După o discuţie telefonică în care s-a explicat reprezentanţilor MFP că RL a intrat în posesia raportului Gărzii Financiare care precizează că Loteria exploatează slot-maşini pentru care trebuia să plătească taxe, reprezentantul MFP ne-a declarat că urmează să primim un răspuns detaliat de la ANAF. După lungi tergiversări, conducerea ANAF a trimis RL următorul punct de vedere: „Referitor la controalele realizate de către comisarii Gărzii Financiare la C.N. Loteria Română S.A., vă aducem la cunoştinţă că rezultatele acestora au fost înaintate organelor de cercetare penală”, iar informaţiile care fac obiectul sesizărilor penale nu sunt de interes public.
Cei care trebuiau să ia măsuri sunt în AGA şi CA-ul Loteriei
Reprezentanţii instituţiilor statului care trebuiau să aibă grijă pentru ca CN Loteria Română (CNLR) să respecte legea sunt în organele de conducere ale acestei companii, în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) şi în Consiliul de Administraţie (CA). Ioana Toma, directorul juridic al ANAF, este prima persoană care ar fi trebuit să ceară CNLR să-şi plătească datoriile la bugetul de stat. Ea este membru în AGA a CNLR. Ioana Toma a fost contactată de RL, dar a refuzat să stea de vorbă cu noi. Un alt membru al AGA a CNLR este Andrei Laurenţiu, director general adjunct la Direcţia Generală Trezorerie şi Datorie Publică. În CA al CNLR sunt membri următorii: Dragoş Rusu, comisar general adjunct la Garda Financiară, Dragoş Bogdan George, vicepreşedinte al ANAF, Doru Petru Dudas, director general al Direcţiei generale Cod fiscal, şi Florin Mihail Nan, comisar-şef, directorul Direcţiei Juridic din cadrul MAI.
Contractul păgubos pentru stat
Contractul încheiat între CNLR şi firmele greceşti se întinde pe zece ani, 2003-2013. Conform clauzelor contractuale, rambursarea finanţării se face prin rate lunare, prin procent din încasări, astfel: 80% de la semnarea contractului până la 31.08.2006; 75% în perioada 01.09.2006-31.08.2009; 70% în perioada 01.09.2009-30.11.2013. Transferul dreptului de proprietate al acestor aparate are loc treptat, devenind definitiv după achitarea ultimei tranşe din 2013. În acest contract, din care statul român nu a câştigat mai nimic, există o clauză (articolul 3, III, punctul 6) care impune CNLR să plătească toate taxele şi impozitele cerute de statul român. Contractul a fost negociat şi semnat de fostul preşedinte al Loteriei, Nicolae Cristea, care acum este judecat de către Curtea Supremă pentru complicitate la evaziune fiscală, într-un dosar în care fostul vicepremier George Copos este judecat pentru evaziune fiscală.
Petre Ion, printre beneficiari
Singurul acţionar român al firmei SC Lotrom SA, parte a contractului cu CNLR, este Petre Ion, partenerul de afaceri al grupului Alexandru Bittner – Dorin Cocoş. El deţine 9% din acţiunile firmei, restul pachetului fiind controlat de greci. George Copos a avut şi el 5% în această firmă prin offshore-ul Switel Corporation din Liechtenstein.
Drept la replica
In ceea ce priveste organizarea si exploatarea jocului de tip videoloterie, pentru corecta informare a cititorilor dumneavoastra, CN Loteria Romana SA face urmatoarele precizari:
In conformitate cu legislatia in vigoare, C.N. „Loteria Romana” S.A. organizeaza si exploateaza in calitate de unic organizator, pe intreg teritoriul tarii, jocuri loto si pariuri mutuale, astfel cum sunt definite la art. 10, alin. 1 din OUG 77/2009 privind jocurile de noroc, aprobata prin Legea 246/2010.
In conformitate cu art. 71, alin. 1, lit. d) din HG 870/2009 (Normele de aplicare ale OUG 77/2009 privind jocurile de noroc) „videoloteria este un joc tip loto prin care se obtin aleatoriu castiguri, rezultatul participarii la joc fiind relevat jucatorului prin intermediul terminalului de videoloterie, dexteritatea sau abilitatea jucatorului neavand nicio influenta/relevanta in obtinerea castigului. Jocul de videoloterie se realizeaza printr-o retea unitara de terminale cu circuit inchis care functioneaza numai conectate on-line la un sistem central la nivel national. Sistemul central asigura activarea, monitorizarea permanenta a terminalelor, centralizarea datelor si validarea automata a castigurilor acordate jucatorilor. Validarea si acordarea castigului nu implica terminalul utilizat de jucator.”
In conformitate cu legislatia in vigoare, C.N. „Loteria Romana” S.A. achita anual la termenele şi în cuantumul prevăzut de OUG nr.77/2009 toate taxele aferente organizarii jocurilor de tip loto: jocuri loto cu extrageri pur aleatorii de numere, loz, loterii pasive si videoloterie.
Biroul Comunicare si Relatii Publice
