Într-o scrisoare adresată publicaţiei „Nature” – cel mai important jurnal ştiinţific din lume şi publicată în paginile acestuia – Liviu Giosan, cercător roman şi unul dintre fondatorii Ad Asta – acuză rectorii-parlamentari că se află în incompatibilitate după apariţia noii legi a educaţiei.
“O lege menită să reformeze sistemul de educaţie din România, aprobată în februarie 2011, deja s-a împotmolit. Conducerile universităţilor par dispuse să-şi compromită standardele academice pentru interese politice. Legea le interzice parlamentarilor să deţină poziţii de putere în universităţi. Dar chiar în timp ce guvernul lucrează la definitivarea normelor de aplicare a legii, rectorii-parlamentari din toate partidele politice insistă ca legea să nu li se aplice lor motivând că au ajuns în Parlament înainte de aprobarea ei.
De altfel, în februarie, comisiile juridice din cele două camere ale Parlamentului au hotărît că nu ar trebui să existe nici o incompatibilitate în cazul unei persoane care deţine funcţii academice şi politice, în acelaşi timp. În replică, ministrul educaţiei doreşte ca Agenţia Naţională de Integritate, care supervizează corupţia şi greşelile de guvernare, să analizeze situaţia. Rectorii au parte de beneficii financiare în plus atunci cînd devin parlamentari. Fiind aleşi în Parlament, au puterea – politică – de a amâna reforma unui sistem universitar încurcat, bazat pe nepotisme şi neperformant”, se arată în scrisoarea publicată.
Jumătate din rectori au capacitatea unui absolvent
Liviu Giosan, cercetător la Woods Hole Oceanographic Institution, cel mai mare institut oceanografic din lume, a publicat de curând un studiu în care analiza activitatea ştiinţifică a rectorilor din România. Studiul se baza pe articolele publicate de aceştia şi care au fost indexate ISI Thompson, considerat cel mai important reper al lumii ştiinţifice mondiale.
Din cei aproximativ 50 de rectori analizaţi, numai opt au mai mult de cinci articole ştiinţifice citate. Iar 26 dintre ei, adică mai mult de jumătate, nu au nici măcar un singur articol ştiintific citat în întreaga carieră.
Concluzia studiului este că peste 60% dintre profesorii universitari au depus o activitate ştiinţifică demnă de un începător.
În „Nature”, doar dacă eşti “cercetător premium”
Revista “Nature” este cel mai influent şi cel mai citat jurnal din lumea ştiinţifică mondială. Prima sa apariţie a fost la 4 noiembrie 1869. Sub sigla “Nature”, în ultimele decenii au mai apărut alte zece jurnale ştiinţifice, iar subredacţii există la New York, Hong Kong, Munchen sau Tokio. Pentru a putea publica în “Nature” un autor trebuie să fi ajuns la un standard ştiinţific foarte înalt care se contabilizează prin numărul de citările ale articolelor sale anterioare.
