Încă de pe vremea când Octavian Morariu era preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, mai exact prin 2003 – 2004, s-a vorbit despre trecerea federaţiilor naţionale sportive sub umbrela Comitetului Olimpic Român.
Forurile noastre sportive s-au temut însă atunci de un control mai riguros şi de pericolul de a li se diminua finanţarea de la stat sau chiar de a rămâne fără. Majoritatea conducătorilor de federaţii şi-au unit în acea vreme glasurile şi au spus un nu hotărât schimbării. Astfel, în loc să treacă sub aripa unei structuri conduse de specialişti în management sportiv, federaţiile au ajuns să depindă de o instituţie care nu numai că nu se princepe la sport, dar nici nu este interesată prea mult de subiect, dovadă fiind faptul că aproape a eradicat numărul orelor de educaţie fizică în şcoli şi a diminuat dramatic numărul cluburilor sportive şcolare.
Culmea este că, în ciuda acestei realităţi, nici la ultima Adunare Generală a Comitetului Olimpic şi Sportiv nu au existat voci din rândul preşedinţilor de federaţii care să militeze pentru reorganizarea sportului sub forma trecerii federaţiilor sub „umbrela” COSR. „Ne dorim ca rolul COSR să fie preponderent în sportul de performanţă, care a devenit o afacere”, a spus Octavian Morariu, preşedintele COSR, la Adunarea Generală care a avut loc în această săptămână. „Sportul trebuie condus de cei care fac sport zi de zi, de cei care se pricep.
Voi milita să funcţionăm după modelul Comitetului Olimpic Italian, adică COSR să controleze activitatea federaţiilor. Federaţiile s-au plâns de banii prea puţini, dar ele recoltează astăzi ce nu au susţinut anul trecut. Dacă federaţiile împingeau spre reformă acum un an, nu ne aflam în situaţia de astăzi, când se află în pericol să îşi piardă bazele sau patrimoniul”, a spus Morariu. Incredibil este însă că şefii federaţiilor preferă să se plângă de lipsa banilor şi să stea cu mâna întinsă la COSR, dar nimeni nu ia atitudine.
