„Am luat facultatea ca un hobby” sau „îmi era la îndemână să merg la acea universitate”. Cu astfel de argumente, unii deputaţi tineri din România explică de ce au ales să se înscrie la o anumită instituţie de învăţământ. Astfel, două treimi dintre tinerii noştri parlamentari au ajuns să urmeze universităţi considerate mediocre sau foarte slabe, potrivit criteriilor internaţionale.
În România există 52 de deputaţi care au mai puţin de 40 de ani. Aceştia fac parte din primele generaţii care nu s-au format în sistemul universitar comunist, putând fi consideraţi tinerele speranţe politice ale României. Din păcate însă, pregătirea lor academică nu este un atu în favoarea acestei teorii. În lumea liberă de după Revoluţie, majoritatea tinerilor politicieni au preferat să frecventeze universităţi modeste şi chiar foarte slabe. Comparând topul instituţiilor de învăţământ din România, realizat de Ad-Astra, o respectabilă asociaţie a cercetătorilor români, cu instituţiile de în-văţământ urmate de deputaţii tineri aflăm următoarele concluzii:
>>27 din parlamentarii tineri (65%) au urmat instituţii de învăţământ autohtone din jumătatea de jos a clasamentului universităţilor.
>>22 dintre „aleşi” (52%) au terminat facultăţi aflate pe ultimele poziţii ale topului. Acestea sunt, în majoritatea lor, universităţi particulare care, în ultimii ani, s-au aflat în mijlocul unor diverse scandaluri sau suspiciuni.
>>doar 9 deputaţi tineri (21%) au urmat universităţi clasate în primul sfert al topului.
Trebuie menţionat că 10 deputaţi nu au putut fi monito-rizaţi deoarece aveau CV-uri incomplete sau studiile urmate erau descrise evaziv.
„Nu mai ştiu de ce m-am dus la Drept”
Studiul realizat de Ad-Astra a ierarhizat 49 de universităţi româneşti pe baza numărului de articole ştiinţifice indexate de ISI Web of Science, o instanţă internaţională care este luată ca referinţă de lumea ştiinţifică de pe planetă. Nu este contestată nici de deputatul PSD Robert Negoiţă care spune că nu a stat pe gânduri atunci când a ales o universitate deoarece „sistemul universitar românesc este foarte slab şi eu nu pun nici un preţ pe el. Nu am o argumentaţie mult prea solidă pentru alegerea făcută. Am mers la universităţile pe care le-am avut mai la îndemână. La specializarea «Economia Turismului» era şi cumnata mea acolo, cu un an mai devreme, iar la Drept nu mai ştiu de ce m-am dus. Atunci când eram om de afaceri am angajat deopotrivă ab-solvenţi de învăţământ de stat ca şi de privat şi nu am văzut nici o diferenţă”, ne-a precizat Negoiţă. Deputatul PSD a urmat Universitatea Bioterra, inexistentă în clasamentul Ad Astra.
„A fost ca un hobby de după-amiază”
Deputatul Petru Gabriel Vlase a intrat la Politehnică în 1989, unde a învins o concurenţă acerbă: 7 pe un loc. „În 2005, alături de un grup de colegi deputaţi am decis să aprofundăm Dreptul şi ne-am înscris la Spiru Haret”, spune Vlase. Universitatea a fost implicată, în 2009, într-un imens scandal legat de modul de acordare a diplomelor de licenţă, ministrul Educaţiei luând în calcul desfiinţarea instituţiei de învăţământ. Cum explică totuşi deputatul alegerea făcută? „A fost o treabă de comoditate. Ţinând cont că nu mi-am propus să profesez vreodată, am făcut universitatea ca pe un hobby de după-amiază. Cred că am terminat la distanţă. Adică mergeam când şi când şi apoi dădeam examen.”
Tot Universitatea „Spiru Haret” a fost urmată şi de deputatul PDL Cătălin Buhăianu, care absolvise anterior Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bacău. „Nu m-am gândit că e vorba de o universitate privată pentru că există universităţi private peste cele de stat. Ştiu că au mai fost excese, cazuri în care au fost vândute diplome pe bani sau tineri care poate nu meritau să termine şcoala, dar astea sunt accidente”, ne-a explicat parlamentarul.
Spiru Haret ocupa locul 49 în clasamentul întocmit de Ad-Astra în ierarhia universităţilor româneşti. La acea dată, nici o universitate din România nu se afla în top 500 al univer-sităţilor din întreaga lume.
„Suntem obişnuiţi să denigrăm lucrurile bune”
La Universitatea „Titu Maiorescu”, aflată pe locul 48, au studiat trei deputaţi. Unul dintre ei, liberalul Diana Tuşa a terminat Dreptul şi crede că „e relevant fiecare ce învaţă şi dacă învaţă. Pe vremea mea se făcea carte, nu ştiu cum e acum.” Spune că a optat pentru o universitate particulară deoarece trebuia să lucreze pentru a se întreţine, iar programul unei universităţi de stat nu îi permitea acest lucru. Explicaţia pare curioasă dat fiind că universităţile private au locuri plătite, exclusiv cu taxă.
Adrian Mocanu, deputat PSD, a studiat la Academia de Studii Economice, aflată abia pe locul 42 în studiul Ad Astra, deoarece cele 847 de cadre didactice publicaseră, în 2007, doar 70 de articole ISI. Ulterior, a urmat Dreptul la „Titu Maiorescu”. „Nu cred că o universitate precum «Titu Maiorescu» sau ASE pot fi vreodată pe locul 48 sau 42 ca producţie ştiinţifică. Dar noi, învăţaţi să dăm în tot ceea ce e bun şi românesc, ne denigrăm şi universităţile. În Germania sau Austria nu cred că îşi vorbesc de rău universităţile.”
„Nu prea văd diferenţe între universităţi”
Şi la Universitatea „Dimitrie Cantemir” e înghesuială mare, chiar dacă din punct de vedere ştiinţific rezultate ei sunt modeste neajungând în ierarhia Ad Astra. Unul dintre cei patru deputaţi care au urmat această facultate este Mate-Andraş Levente. „În cazul universităţilor trebuie să faci diferenţa între o universitate şi alta”, ne-a precizat membrul UDMR.
Pentru a putea face diferenţa trebuie spus că cea mai bine cotată era Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, urmată de Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iaşi şi Universitatea de Vest Timişoara. Am ales anul de referinţă 2007, pentru că în acel moment toţi tinerii deputaţi erau licenţiaţi.
Mai există şi alţi deputaţi care au urmat universităţi care nu apar deloc în ierarhia Ad-Astra. Nicolae Jolţa, PNL, a terminat Ştiinţele economice la „Universitatea Mihai Eminescu”, greu de găsit chiar şi pe Internet. Jolţa ne-a spus însă că nu vrea să intre „în polemica legată de universităţi”: „Sunt prea mari interese. Specializări cu taxă sunt peste tot, aşa că sincer vă spun între uni-versităţi nu prea văd diferenţe între facultăţi.”
Deputatul PDL Dan Mihai a terminat marketingul la Universitatea „Gheorghe Zane” din Iaşi. Iniţial, s-a arătat încântat să ne răspundă în scris la întrebări. Apoi, a uitat.
„Nimeni nu ştie în ce medii se formează parlamentarii”
Nu mai puţin de 17 deputaţi au urmat universităţi particulare aflate pe ultimele locuri în clasamentul „Ad-Astra”. Liviu Giosan, membru fondator al asociaţiei şi cercetător la „Woods Hole Oceanographic Institution” (cel mai important institut oceanografic din lume), explică de ce ar trebui să ne îngrijoreze această statistică: „faptul că mulţi dintre tinerii deputaţi au terminat facultăţi sau au urmat studii postuniversitare la instituţii de învăţământ particulare este un semnal de alarmă. Aceste universităţi particulare nu au dovedit că au un învăţământ de calitate, iar analizele de tipul «Ad-Astra» confirmă acest aspect. Urmând aceste universităţi, nimeni nu ştie foarte clar în ce medii academice se formează parlamentarii.”
Cercetătorul susţine că majoritatea universităţile româ-neşti decad pe zi ce trece. „Pentru a face o şcoală bună ori te duci afară, ori eşti autodidact şi îţi găseşti un profesor în învăţământul de stat dedicat muncii lui.”
Dacă în anii ’90 se vorbea de un parlament al inginerilor, tinerii deputaţi par să îşi fi lărgit orizonturile: 16 dintre ei au terminat Dreptul, 15 studii economice şi doar şase sunt ingineri.
„Partidele nu au strategii de atragere a tinerilor în România”
Dintre tinerii parlamentari, doar doi au făcut studii de lungă durată în străinătate. Este vorba despre Toader Paleologu de la PDL şi Ileana Cristian Dumitrache de la PSD. De ce atât de puţini? „Nimeni nu lasă o facultate sau o slujbă bine plătită şi liniştea unei societăţi aşezate din Occident ca să ajungă să cerşească ceva pe la colţul unui partid politic”, încearcă să explice această situaţie Liviu Giosan, care acuză partidele că nu au strategii de atragere a celor care au urmat o şcoală bună în afara României.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––-
„Am mers la universităţile pe care le-am avut mai la îndemână. La «Economia Turismului» era şi cumnata mea acolo, cu un an mai devreme, iar la Drept nu mai ştiu de ce m-am dus.”
ROBERT NEGOIŢĂ, deputat PSD
–––––––––––––––––––––––––––––––––––-
„Nu m-am gândit că e vorba de o universitate privată pentru că există universităţi private peste cele de stat. Ştiu că au mai fost excese, cazuri în care au fost vândute diplome pe bani sau tineri care poate nu meritau să termine şcoala, dar astea sunt accidente.”
CĂTĂLIN BUHĂIANU, PDL
–––––––––––––––––––––––––––––––––––-
„Ţinând cont că nu mi-am propus să profesez vreodată, am făcut universitatea ca pe un hobby de după-amiază. Cred că am terminat la distanţă. Adică mergeam când şi când şi apoi la examen.”
PETRE GABRIEL VLASE, deputat PSD
–––––––––––––––––––––––––––––––––––-
17 tineri deputaţi din 42 au terminat o instituţie de învăţământ particulară.
27 tineri deputaţi au absolvit o universitate aflată în a doua parte a clasamentului Ad-Astra al universităţilor româneşti.
