La începutul lunii aprilie un atentat sinucigaş într-o moschee pakistaneză a ucis zeci de persoane. Atentatorii erau şcolari, aflaţi la începutul adolescenţei. Centura explozivă a unuia dintre ei nu s-a detonat, iar BBC a reuşit să stea de vorbă cu el, în încercarea de a afla ce l-a determinat să recurgă la un asemenea gest.
„Tot ce gândeam era că trebuie să detonez încărcătura în apropierea cât mai multor persoane. Când am decis că este timpul, a fost un moment de fericire pentru mine,” declară Umar Fidai, în vârstă de 14 ani.
„Mă gândeam că voi simţi puţină durere, iar după aceea voi fi în rai.” Însă din drumul către paradis, băiatul a ajuns în arest, notează BBC.
Mâna stângă îi lipseşte, mâna dreaptă îi este imobilizată iar pieptul îi este complet bandajat. Cu toate acestea, este atent, politicos şi extrem de sincer, remarcă reporterul BBC.
Foarte senin, îşi împărtăşeşte planul: „Ismail (celălalt atentator, n.red) trebuia să detoneze lângă altar. Eu trebuia să aştept sosirea ambulanţelor şi să detonez în apropiere ca să omor mai mulţi oameni. Nu aveam nicio ezitare înainte.”
Încărcătura lui Umar nu a explodat cum ar fi trebuit. Totuşi, spune băiatul, nu avusese niciun gând referitor la familia sa. Important era ce părere aveau talibanii despre el.
Înainte să-şi piardă cunoştinta, a „reuşit” să-şi arunce în aer mâna şi să-şi desfacă abdomenul. După ce şi-a revenit, a încercat să detoneze grenada pe care o avea în buzunar. Era planul B. Voia să-i ucidă pe poliţiştii din apropiere, cu speranţa că va ajunge în rai. Nu a avut mai mult noroc nici de această dată. Unul dintre ofiţeri l-a împuşcat în braţ înainte să tragă inelul grenadei.
Cum a ajuns atentator-sinucigaş
Aventura teroristă a adolescentului începuse cu cinci luni mai devreme în localitatea sa de baştină, din regiunea montană de nord-vest a Pakistanului, aproape de graniţa cu Afganistanul.
A fost abordat de talibanii din zonă în timp ce mergea la şcoală. „Într-o zi, unul dintre ei mi-a spus să merg cu el să mă fac atentator, dar i-am spus că dacă vrea să omoare oameni, să-i omoare el, nu să ceară asta unor copii. Dar nu a renunţat,” afirmă Umar. „Mi-a spus că n-are rost să învăţ, că nimic nu e mai bine decât paradisul şi că pot ajunge acolo prin uciderea celor care nu cred.”
Optica tânărului asupra situaţiei s-a schimbat destul de repede. „Talibanii se rugau tot timpul şi citeau Coranul, am crezut că sunt oameni buni. Inima mi-a spus să merg să mă antrenez cu ei,” declară adolescentul.
În drumul către tabăra de antrenament era legat la ochi şi uneori încătuşat, pentru a nu putea dezvălui poziţia taberei. A învăţat să folosească arme şi explozibili cu alţi trei băieţi.
Mii de pakistanezi au murit în ultimii trei ani în atentatele militanţilor talibani. Se crede că majoritatea atacurilor sinucigaşe sunt executate de adolescenţi pregătiţi de către aceştia.
„Talibanii ne spuneau mereu că vom merge în Afganistan să-i ucidem pe cei care nu cred,” spune Umar. „Eram de acord, pentru că ne spuneau că asta înseamnă să ajungem în paradis.”
„Când ne-am dus cu autobuzul la locul atacului am constatat că eram tot în Pakistan şi i-am întrebat. Au spus că oamenii care se roagă la morţi în faţa unor altare sunt şi mai infideli, iar eu i-am crezut,” recunoaşte adolescentul.
Ajunşi la locul atacului şi-au pus vestele explozive şi şi-au luat rămas bun, fără a fi însă trişti, „pentru că credeam că mergem în rai.”
Zeci de credincioşi au ajuns la spital după atac. Umar spune că şi-a dat seama că greşea doar când poliţia încerca să dezamorseze încărcătura, iar doctorii îi îngrijeau rănile.
„Sunt recunoscător pentru că am fost salvat de iad. Am dureri mari dar ştiu că sunt mulţi oameni la spital răniţi mai grav şi îmi pare foarte rău pentru ce am făcut eu şi Ismail,” spune Umar.
Regretă că a ucis copii, bătrâni şi femei. „Îmi dau seama că atentatele sinucigaşe sunt ne-Islamice. Sper ca lumea să mă ierte.”
Familia băiatului nu l-a căutat de la momentul atacului. Rănit grav, Umar este încă în pericol de moarte. În plus, îi este teamă că talibanii ar putea să-l ucidă în orice moment pentru că nu şi-a dus la capăt misiunea sinucigaşă.