Germania, ţară care produce un sfert din necesarul de energie din combustibili nucleari, a renunţat deja la un proiect controversat de prelungire a funcţionării centralelor de acest tip. Japonia, pentru care energia nucleară reprezintă 30 de procente din totalul producţiei, a anunţat, prin vocea premierului Naoto Kan, că va revizui planul de construcţie a altor 14 reactoare nucleare până în 2030.
Proporţiile dezastrului de la Fukushima au luat amploare, după ce Agenţia japoneză pentru Siguranţă Nucleară a ridicat, marţi, nivelul accidentului nuclear la 7, maximum pe scara evenimentelor nucleare şi radiologice, echivalent cu dezastrul de la Cernobîl, considerat cel mai grav din istorie. Nu este însă o decizie definitivă, aceasta urmând să fie luată ulterior de un comitet de experţi internaţionali.
Centrala de la Cernavodă a fost inclusă de Radio Europa Liberă într-un top al celor mai vulnerabile instalaţii nucleare ale planetei, ocupând locul 3.
În ciuda acestui context, experţii şi autorităţile din România nu se grăbesc să o ia în această direcţie, ba dimpotrivă. România are nevoie de mai multe centrale nucleare, spunea într-un interviu pentru RL, Mitică Drăguşin, director pentru securitate nucleară la Institutul pentru Fizică şi Inginerie Nucleară. Acesta este de părere că energia nucleară are foarte multe aplicaţii şi de aceea este important ca şi în ţara noastră să fie exploatată. „Deocamdată, energia nucleară este indispensabilă în industrie în condiţiile în care sursele de energie sigură nu au fost perfecţionate”, spune Drăguşin.
Cât de sigură este centrala de la Cernavodă
Spre deosebire de ţările mult mai industrializate, România are o singură centrală nucleară, la Cernavodă, contruită în anii ’80. Cele două reactoare ale centralei asigură aproximativ 18 la sută din energia. Alte două reactoare sunt în plan, cu scopul de a dubla producţia de energie nucleară.
În urma accidentului de la Fukushima, s-a ridicat problema securităţii centralei dobrogene. Presa a vehiculat faptul că un cutremur puternic ar putea genera un dezastru similar cu cel din Japonia, după ce a reieşit că un contract pentru unele piese de securitate a reactorului a fost atribuit unei companii care nu corespundea cerinţelor. S-au întocmit mai multe comisii pentru verificarea securităţii la reactoarele de la Cernavodă, iar concluzia oficială nu poate fi decât bucurătoare: centrala este mult mai sigură decât cea de la Fukushima.
Potrivit unui raport al Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), dat publicităţii astăzi, centrala nucleară românească prezintă o serie de avantaje în materie de securitate. În primul rând, se arată în raportul comisiei CNCAN, „circuitul primar de răcire a combustibilului nuclear diferă de cel de la Fukushima în ceea ce priveşte situarea, astfel că centrala din România are un sistem mai sigur.” Combustibilul nuclear uzat nu se află în clădirea reactorului, ca la Fukushima, bazinul de depozitare a acestuia fiind securizat pentru cutremure, arată raportul, fără a menţiona intensitatea maximă la care poate rezista bazinul.
Centrala românească are un stoc mai mare de apă, în cazul în care este necesară o răcire a reactoarelor.
Totodată, spune comisia de control, chiar dacă reactoarele de la Cernavodă ar fi lipsită de orice sursă de energie, îndepărtarea căldurii excesive este asigurată sub formă de vapori.
Pe lângă acestea, fiecare reactor are o a doua cameră de comandă, securizată seismic, de unde se poate controla şi aduce în stare sigură reactorul, sisteme de securitate pasive (vezi documentul ataşat).
Nu în ultimul rând, notează CNCAN, construcţia reactoarelor de la Cernavodă diferă de cea a reactoarelor cu vase de presiune. Există, în schimb, 380 de tuburi de presiune, răcite cu apă grea. Întreg ansamblul este scufundat în apă cu temperatură şi presiune joasă. În plus, există şi sisteme de oprire rapidă a procesului de fisiune.
„CNCAN consideră că centrala nucleară respectă toate cerinţele de securitate nucleară şi radiologică şi reasigură că proiectul este unul dintre cele mai robuste din lume”, se arată în raport.
Faptul că zona Cernavodă este ferită de tsunami, anulează o serie de alte riscuri.
Iod radioactiv depistat în apă şi lapte
Institutul de Fizică Nucleară a anunţat că a depistat o creştere a radioactivităţii în apa de ploaie şi în laptele de oaie, însă nivelul este extrem de scăzut pentru a pune în pericol populaţia României. Într-un alt raport, CNCAN confirmă că emisiile radioactive de la Fukushima nu prezintă niciun risc pentru ţara noastră.
Centrala nucleară de la Cernavodă
Singura centrală nucleară a României a fost proiectată în anii 1980 de o companie canadiană şi dată în folosinţă în 1996. Al doilea reactor funcţionează din 2005 şi centrala asigură aproape 20% din energia necesară ţării, dar în trecut ambele reactoare au avut probleme.
În ianuarie, unul dintre reactoare a trebuit închis pentru întreţinere, în aprilie 2009 al doilea reactor a fost închis la rândul lui pentru scurt timp din cauza unor probleme electrice.
Cu două reactoare operaţionale la Cernavodă şi cu grupuri noi în plan, autorităţile române vor trebui să reevalueze standardele de securitate la centrala nucleară pentru a ţine cont de faptul că este amplasată într-o zonă seismică.
A fost cerinţa Comisiei Europene care în decembrie 2010 a aprobat proiectul prezentat de România de construire a două noi reactoare.
În afara înăspririi indicatorilor de siguranţă şi rezistenţă la cutremure s-au mai cerut şi dispozitive de protecţie care să permită centralei să reziste la un incident aviatic şi chiar la un atac cu rachete.
