Pentru a nu implica PSD în „bătălii colaterale”, Adrian Severin a demisionat din partid cu doar câteva minute înainte de a fi exclus. A spus însă că tot nu îşi dă demisia din PE.
Adrian Severin şi-a prezentat demisia din PSD înainte ca Biroul Executiv al PSD Bucureşti să discute solicitarea formulată de Victor Ponta de excludere a sa din partid. Discuţie care se anunţa mai mult formală, în condiţiile în care de la centru a fost transmis mesajul că Severin trebuie să se despartă de PSD pentru a nu afecta şi mai mult imaginea partidului. Imagine şi aşa şifonată în plan european de lipsa promptă de reacţie a liderilor de la Bucureşti şi de încăpăţânarea fostului vicepremier de a urma exemplul colegilor din Austria şi Slovenia, care au demisionat din PE în circa 48 de ore de la izbucnirea scandalului. „Vă rog să acceptaţi să mă retrag oficial din PSD. Este cazul să fac ceea ce pot eu face pentru a vă scuti şi de un sentiment de vinovăţie şi de implicarea în dispute care nu îşi au rostul”, le-a spus Severin social-democraţilor. Eurodeputatul a mai făcut referire la „presiunile mari” care sunt exercitate asupra PSD şi la „bătăliile dure” în care partidul este implicat, drept pentru care nu ar dori să-şi mai implice colegii în „bătălii colaterale”.
Severin a spus însă că nu demisionează şi din Parlamentul European. Ba, mai mult, a continuat să vorbească despre scenarii a căror victimă ar fi căzut şi despre faptul că ţinta în privinţa sa ar fi „mult mai înaltă” decât s-ar cunoaşte la Bucureşti. „Am fost condamnat înainte de a fi acuzat şi judecat”, s-a lamentat Severin, adăugând că singurele sale surse de venit ar fi fost în ultimii ani „indemnizaţia de parlamentar şi remuneraţiile pentru servicii profesionale pe care le-am pres-tat la vedere, transparent.” „Ce am făcut eu? Nu se poate formula nimic. Am făcut presiuni asupra unor colegi ca să promoveze un amendament în schimbul banilor? Nu. Am iniţiat eu vreun amendament pentru bani? Nu. Mi s-au cerut sfaturi pentru anumite proceduri parlamentare. Da, am dat, am luat şi am declarat”, a mai spus acesta.
Reamintim că Severin a fost acuzat, în urmă cu mai bine de o săptămână, de publicaţia engleză „Sunday Times”, că ar fi fost de acord să primească 12.000 de euro pentru a depune un amendament la un proiect privind depozitele bancare. Ancheta jurnalistică a scos la iveală că alţi trei eurodeputaţi – austriacul Ernst Strasser, slovenul Zoran Thaler şi spaniolul Pablo Zalba Bidegain – ar fi fost dispuşi să depună amendamente, la diferite proiecte, contra unor sume de bani oferite de pretinse firme de lobby.
Surpriza forţată
Înaintea şedinţei de la PSD Bucureşti, liderii social-demo-craţi i-au transmis încă un mesaj lui Adrian Severin, sugerându-i că nu are vreo şansă să fie iertat de partid. „Surpriza ar fi ca eventual, poate, domnul Severin să îşi dea demisia”, spunea Victor Ponta în cursul dimineţii de ieri. „Ar fi înţelept din partea lui să facă el pasul cuvenit. (…) El este cel mai în culpă, deci trebuie să tragem concluziile cuvenite, să ne învăţăm nu doar să vorbim de principii, ci şi să le fumăm”, a spus şi preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu.
Aprecieri foarte acide au venit, ieri, la adresa lui Adrian Severin şi de la Laszlo Tokes, vicepreşedinte al PE: „Mi-e ruşine pentru ce s-a întâmplat cu acest scandal, pentru că este vorba despre ţara noastră şi ne compromite pe toţi, acum când şi aderarea României la spaţiul Schengen a fost împiedicată, printre altele, de problema corupţiei”. Tokes l-a mai catalogat pe Severin ca fiind „un şovinist postcomunist, un antimaghiar”.
Inspectorii OLAF, împiedicaţi să ia documente
După izbucnirea scandalului „Bani contra amendamente”, inspectorii Oficiului European pen-tru Combaterea Fraudelor (OLAF) au dorit să inspecteze birourile eurodeputaţilor implicaţi. „În cadrul propriei investigaţii, inspectorii OLAF au încercat să colecteze documente din birourile eurodeputaţilor vizaţi de informaţiile dezvăluite, la sediul PE, pe 22 martie”, se arată într-un comunicat al Oficiului. Numai că autorităţile PE le-au refuzat inspectorilor antifraudă accesul la birourile europarlamentarilor implicaţi în scandal, refuz reiterat pe 24 martie de preşedintele PE, Jerzy Buzek. Acelaşi preşedinte al PE care vorbea de „toleranţă zero” în privinţa corupţiei în rândul eurodeputaţilor.
