Controversata istorie a familiei Borgia va avea premiera duminică în America. Serialul ar putea inflama spiritele la Vatican, criticii comparându-l pe Rodrigo Borgia, interpretat de Jeremy Irons, cu Tony Soprano, care, „în loc să conducă o afacere cu gunoi, cumpără papalitatea”.
Au fost bogaţi, nemiloşi, corupţi, uneltitori şi, potrivit zvonurilor care au traversat istoria, cu o viaţă de alcov vorace, făceau sex cu toată lumea, chiar şi între ei. Mario Puzo a scris un roman despre ei numindu-i «Familia Borgia – Corleone ai Renaşterii». Sunt asemuiţi cu eroii din «Clanul Soprano», iar într-un exerciţiu de imaginaţie poate fi văzut personajul lui Tony care, în loc să conducă o afacere cu gunoi, ar cumpăra papalitatea”, scrie NY Times. Serialul „The Borgias” a costat 45 milioane de dolari şi a fost creat, scris şi produs de Neil Jordan, care a şi regizat majoritatea episoadelor. Showtime speră să atingă succesul înregistrat de „The Tudors/ Dinastia Tudorilor”.
Jeremy Irons, misiune papală
Starul miniseriei este capul familiei Borgia, Rodrigo, cel care avea să devină Papa Alexandru al VI-lea, interpretat de Jeremy Irons. Pictorul renascentist Cristofano dell’Altissimo l-a înfăţişat pe Rodrigo corpolent şi cu un nas borcănat. Legenda spune că la decesul său era atât de umflat şi de lăbărţat încât cineva a trebuit să sară pe capacul sicriului pentru a-l putea închide.
„Când am vorbit cu Jeremy a fost îngrijorat de faptul că el nu are greutatea personajului”, povesteşte Neil Jordan, citat de ziarul american. „I-am spus că, dacă putem obţine acel tip de situaţie care redă sfâşierea lui între Dumnezeu şi politică, greutatea nu mai contează”. Totodată, a adăugat că a vrut pe cineva care să înţeleagă istoria momentului. „Borgia nu este doar o saga despre otrăviri şi femei nubile. Aveam toate acestea, dar noi le-am pus în contextul istoric”, a mai declarat regizorul.
Neil Jordan crede că întreaga familie Borgia a suferit din cauza unei proaste descrieri: „O mulţime de istorii au fost scrise de succesorii lui Rodrigo, în special de Cardinalul Giuliano della Rovere, care a ajuns Papa Iulius al II-lea”. Jordan mai precizează că i s-a părut interesant în scenariu faptul că o dată ce Rodrigo a fost pus în contextul familiei sale a rămas atractiv, indiferent cât de malefic a devenit.
Elegant şi fermecător la cei 62 de ani, Jeremy Irons nu seamănă mai deloc cu Papa Alexandru. Dar nu i se poate contesta ţinuta uşor detaşată, de tip regal, semeţ şi sfredelitor, sclipind de inteligenţă şi, ocazional, cu un aer melancolic, atribute utile unui papă. Are în urmă o serie de personaje interpretate de el, ambigue moral, cum a fost Humbert Humbert în „Lolita” sau Claus von Bülow, personajul acuzat că şi-a otrăvit soţia din filmul „Reversal of Fortune” şi multe altele. Distincţia o face şi vocea lui profundă, guturală, care sună aşa cum ar trebui să sune vocea unui papă al Renaşterii: şuierător.
Jeremy Irons a vorbit despre toate personajele cu o moralitate îndoielnică pe care le-a jucat: „Sigur că mă atrag. Mereu am fost interesat de bine şi de rău, de o persoană bună sau o persoană rea, şi cred că toţi suntem gri”. Rodrigo Borgia este exact genul de personaj gri, care a cumpărat papalitatea fraudând alegerile, a avut nenumărate amante şi a fost tatăl a patru copii, în timp ce era un diplomat competent şi un faimos patron al artelor.
„Nu îl judec pe Rodrigo Borgia, nu asta este treaba mea”
Jeremy Irons a spus jurnaliştilor că în cercetarea sa a făcut o listă cu toate calităţile şi defectele lui Rodrigo Borgia. „Era ca un curcubeu. Lista merge de la un om generos, o companie plăcută, un mare organizator până la crud, despotic şi otrăvitor, adjectivele cele mai rele la care vă puteţi gândi. M-am gândit că este foarte interesant. Poate totul e adevărat. Poate că din diferite puncte de vedere, aceste adjective pot fi considerate reale. Filmul este întotdeauna un amestec şi sper că Rodrigo va apărea ca un om în diferite culori şi cu diferite comportamente. Este complet altfel când fiica îl pistonează, altfel când îl hărţuieşte mama copiilor săi ori când negociază cu ambasadorul spaniol. Nu îl judec, nu asta este treaba mea. Eu încerc doar să fac legătura între aceste atribute ale lui”, explică actorul, în timp ce regizorul Neil Jordan se întreabă admirativ:„Jeremy reuşeşte să umanizeze monstrul, nu-i aşa?”.
Personalizarea Papei Alexandru al VI-lea a fost amânată mereu în lumea filmului, din cauza controverselor legate de modul în care a ajuns în fruntea bisericii. Irons spune: „E o nebunie, dar cineva trebuia să o facă. Sper că Vaticanul nu va merge pe calea obişnuită, să creeze o controversă pe tema asta, deşi sunt sigur că postului Showtime i-ar plăcea”.
