Curtea de Apel Bucureşti a decis eliberarea a 17 persoane ridicate de la Vama Albiţa, motivele fiind că interceptările nu ar fi concludente şi s-au făcut pentru o perioadă scurtă de timp, că din nici o înregistrare video nu reiese faţa mituitorilor şi că graba DNA de a aresta oameni aduce atingere scopului procesului penal, se arată în motivaţia deciziei luate de judecători vinerea trecută.
În preambulul motivării acestei decizii, judecătorul Daniela Panioglu a enumerat toate probele materiale, respectiv, planşele foto, interceptările ambientale şi înregistrările video existente în legătură cu fiecare inculpat în parte.
În continuare, judecătorul arată că procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire Mihai Florin Fotin, procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi a celor video, nu se leagă cu alte probe, astfel că „infracţiunea de luare de mită în formă continuată, reţinută în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, nu este determinată, prin elementele sale esenţiale, atâta timp cât nu se pot stabili cu certitudine suma primită, cu titlul de mită, de către fiecare inculpat, precum şi mituitorii, astfel că singura certitudine până în acest moment procesual o constituie datele la care inculpaţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu”.
„S-a reţinut în sarcina fiecărui inculpat că a extras, de mai multe ori, bancnote din paşapoartele prezentate la controlul de frontieră, însă, din convorbirile şi imaginile interceptate nu rezultă, decât cu câteva excepţii, valoarea bancnotei primită şi pentru nici unul din actele materiale, identitatea persoanei care a oferit mita”, motivează judecătorul Daniela Panioglu.
„În fapt, toată activitatea de urmărire penală s-a restrâns la interceptarea inculpaţilor pe durata câtorva zile de lucru, după care, imediat, a fost luată măsura extremă a arestării preventive în masă. Această grabă uriaşă, de a aduce cât mai repede pe inculpaţi în faţa judecătorului, cu propunerea de arestare preventivă, aduce atingere însuşi scopului procesului penal, care constă în strângerea de cât mai multe probe clare în vederea aflării adevărului”, mai notează judecătorul în motivarea sa.
Instanţa mai notează că, deşi prima cerinţă cumulativă cerută de lege în cazul arestării preventive, respectiv aceea ca pedeapsa să fie de sau mai mare de patru ani, este îndeplinită, nu este îndeplinită a doua cerinţă, aceea că inculpaţii nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
„Curtea are în vedere faptul că inculpaţii sunt persoane instruite din punct de vedere educaţional, au meseria de poliţist, evident că nu au antecedente penale, sunt suspendaţi din funcţia de poliţist de frontieră, astfel că nu se poate susţine că vor comite în continuare alte fapte de natură penală pentru a fi menţinuţi în stare de arest preventiv”, se arată în documentul citat.
Tot în motivare, instanţa arată că, în acest caz, din modul cum a decurs urmărirea penală, „organele de urmărire penală au desfăşurat mai mult o acţiune de forţă coercitivă, într-un scop pur demonstrativ pentru societate şi mai puţin folositor procesului penal, a cărui bună desfăşurare este îngreunată tocmai prin păstrarea inculpaţilor în stare privativă de libertate, deoarece evaluarea permanentă a măsurii de arest preventiv devine prioritară cercetării fondului”.
