Ţările foste comuniste din Europa de Est îşi reafirmă în mod hotărât interesul pentru energia atomică, în pofida accidentului nuclear major de la centrala japoneză Fukushima, delimitându-se astfel de vecinii lor occidentali, relatează AFP, potrivit Mediafax.
La peste 20 de ani de la căderea comunismului, spectrul Cernobîlului nu îngrijorează în mod vizibil aceste ţări a căror industrie nucleară rămâne în mare parte bazată pe tehnologie sovietică.
La Praga, Bratislava, Ljubljana şi Varsovie, liderii politici se pronunţă în favoarea energiei nucleare, mergând până la a denunţa o „isterie” (antinucleară), potrivit declaraţiilor premierului ceh Petr Necas.
Ofensiva lor contrastează cu atitudinea Germaniei, unde cancelarul Angela Merkel a anunţat marţi închiderea imediată, pentru trei luni, a şapte reactoare nucleare vechi.
„Nu reuşesc să îmi imaginez oprirea centralelor noastre nucleare”, a declarat Necas miercuri. În opinia lui, închiderea centralelor Dukovany (sud-est) şi Temelin (sud-vest) va determina „probleme economice similare unei catastrofe”.
Mai ales Temelin, dotată cu două reactoare de concepţie sovietică VVER, generează nemulţumirea militanţilor împotriva energiei nucleare din Austria şi Germania.
Praga rămâne totuşi surdă la apelurile de a renunţa sau de a-şi restricţiona energia nucleară, care nu sunt decât „populism oportunist” în opinia preşedintelui Vaclav Klaus.
La rândul său, preşedintele sloven Danilo Türk a declarat miercuri la Praga că nu este momentul „propice pentru decizii politice şi panică”.
Ca şi Temelin, centrala nucleară slovenă Krsko este prost văzută de ecologiştii austrieci.
Premierul polonez Donald Tusk a lansat, la rândul său, un apel la „bun simţ în pofida emoţiilor, compasiunii şi caracterului dramatic al evenimentelor” din Japonia.
Polonia, care nu are nicio centrală nucleară dar intenţionează să construiască două înainte de 2030, este hotărâtă să continue acest program, a declarat Helena Trojanowska, responsabilă de energia nucleară în cadrul Guvernului.
„Programul nuclear al Poloniei se bazează pe tehnologii mai moderne, pe cele mai înalte criterii de securitate”, a declarat ea la Bruxelles.
„Nimic nu se schimbă în Slovacia în privinţa energiei nucleare”, a declarat la rândul său Rado Bato, purtător de cuvânt al premierului slovac Iveta Radicova.
Slovacia are două centrale nucleare, Jaslovske Bohunice şi Mochovce (vest), care asigură circa 55 la sută din producţia de electricitate a ţării.
Deschiderea a două tranşe suplimentare la Mochovce este prevăzută în 2012-2013, în timp ce alte două reactoare au fost oprite în 2006 şi 2008 la Jaslovske Bohunice, în conformitate cu angajamentele asumate de această ţară înaintea aderării sale la UE, în 2004.
În Lituania, două reactoare de tip Cernobîl moştenite din epoca sovietică au fost oprite la Ignalina în 2004 şi 2009, conform cerinţelor UE.
Mai conciliant în raport cu alţi lideri din regiune, premierul lituanian Andrius Kubilius cere examinarea „tuturor soluţiilor” pentru a asigura necesităţile energetice ale ţării.
Lituania vrea să construiască o nouă centrală nucleară, pentru a o înlocui pe cea de la Ignalina.
În urma accidentului nuclear din Japonia, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a anunţat marţi organizarea, pe viitor, a unor „teste de rezistenţă” pentru toate cele 143 de reactoare de pe teritoriul european.
