Ce este în spatele creşterii preţului benzinei? – „O cotaţie pentru petrol Brent de 200 dolari/baril în patru luni este puţin probabilă!”, o analiză în exclusivitate de Dan Berendel, trader internaţional de produse petroliere şi proprietar al Master Chem Oil SRL.
Petrolul, mai uşurel cu crescutul preţului pe termen scurt
Cotaţiile produselor petroliere sunt în continuare influenţate de evenimentele din Orientul Mijlociu, în primul rând de evoluţia conflictului din Libia, care în ultima perioadă s-a transformat într-un soi de război civil între forţele din opoziţie şi forţele loiale actualului preşedinte. Săptămâna trecută cotaţiile la sortimentul de petrol Brent s-au stabilizat peste nivelul de 110 dolari/baril, dar volatilitatea zilnică a rămas în continuare ridicată. Variaţii puternice ale preţului petrolului apar la oricare ştire referitoare la conflictul din Libia.
Puţini sunt aceia care ştiu că pe 3 martie, în timpul sesiunii europene de tranzacţionare, a avut loc o scădere a cotaţiei de aproape 4 dolari în decurs de o oră, scădere datorată apariţiei zvonului că preşedintele Libiei ar fi acceptat propunerea venită din partea Venezuelei de a crea o comisie multinaţională pentru medierea crizei de materii prime. Impactul pozitiv al acestei ştiri a fost însă de scurtă durată, cotaţiile au înregistrat din nou creşteri în următoarele zile, având în vedere că propunerea, venită din partea Venezuelei nu s-a concretizat. Mai mult, luptele interne au continuat în Libia cu mai multă violenţă în ultimele zile.
În prezent cotaţia pentru Brent se îndreaptă din nou spre pragul de 120 dolari/baril, factorul principal care susţine această creştere fiind teamă că evenimentele din Libia s-ar putea extinde şi la nivelul altor state din regiune, evenimente care ar putea provocă întreruperi ale livrărilor de petrol. În prezent au loc mişcări de protest împotrivă regimului în Iran, Irak, Yemen, Oman şi există opinii că acestea s-ar putea extinde şi în Arabia Saudita, care este cel mai mare producător de petrol al OPEC. Aceste mişcări sociale nu fac decât să creeze incertitudine asupra aprovizionării cu petrol din zonele respective, incertitudine care are că singur efect: creşterea cotaţiilor.
Situaţia din Orientul Mujlociu nu da semne de ameliorare, ci dimpotrivă, evenimentele escaladează, nu se va înregistra prea curând o scădere a cotaţiilor pentru produsele petroliere. Din raportele Bursei reiese că fondurile de investiţii şi marii speculatori şi-au crescut numărul poziţiilor „long” (de cumpărare), care, combinate cu creşterea numărului contractelor de tip „opţiuni deschise”, au depăşit maximul înregistrat acum cinci ani. Tot din raportele Bursei se observă că numărul de contracte pentru opţiuni de tip „call” (se cumpără dreptul de a…cumpara la preţul de exercitare) pentru Brent cu livrare iunie 2011 şi preţ de exercitare 200 dolari/baril, au atins un nou nivel de maxim! Asta înseamnă că la o cotaţie de peste 200 dolari/baril, cumpărătorul unei astfel de opţiuni de tip call este în profit, iar din numărul de contracte de acest tip cumpărate în ultima perioadă se observă chiar aşteptările jucătorilor din piaţă.
Cu toate că îmi menţin părerea privind continuarea trend-ului ascendent al cotaţilor în perioadă următoare, este putin probabil ca se va ajunge la o cotaţie pentru Brent de 200 dolari/baril în urmatoarele patru luni.
Interesant de amintit pentru ultimile zile este evoluţia cotaţiei spread-ului dintre WTI şi Brent. Dacă în urmă cu o săptămâna cotaţia la Brent era cu aproape 16 dolari peste cotaţia la WTI, în urmă publicării datelor economice privind economia SUA, cotaţia la WTI a crescut mult mai repede decât cea pentru Brent, spread-ul între cele două tipuri de petrol s-a îmbunătăţit, ajungând până la valoarea de 10 dolari. Dacă în ultima perioadă cotaţiile pentru WTI au fost decorelate sau chiar în divergenţa cu trendul celorlaltor produse petroliere, datele economice privind economia SUA – care au arătat că rată şomajului a scăzut sub 9% pentru prima data în ultimii doi ani, iar numărul persoanelor care au ocupat un nou loc de muncă în ultima luna au crescut la 222.000, toate acestea au generat o creştere a cotaţiei pentru WTI peste pragul de 100 dolari/baril.
Cotaţia la Brent se află la momentul actual într-un nou palier de variaţie, între 110-120 dolari/baril, probabil că în scurt timp nivelul de rezistenţă la 120 dolari v-a fi atins şi depăşit, iar cotaţiile se vor mută într-un nou palier de variaţie între 120 şi 130 dolari/baril. Dacă vom avea o escaladare a violenţelor în Iran sau Irak sau de izbucnire a unor manifestaţii şi în Arabia Saudita, în mod sigur (!) o să asistăm la creşterea puternică a cotaţiilor la fel cum avut acum două săptămâni, când cotaţia la Brent a crescut cu aproape opt dolari în decursul a două ore!
Situaţia din pieţele financiare internaţionale va rămâne tensionată, volatilitatea zilnică a cotaţiilor va fi în continuare ridicată, există şi posibilitatea că unele bănci centrale să ia o serie de măsuri de politică monetară sau fiscală pentru a contrabalansa această creştere a cotaţiilor la petrol, având în vedere că la nivel global se urmăreşte o relansarea a economiei, relansare care, în opinia mea, este imposibilă cu o stabilizare a cotaţiilor la aceste nivele, sau, ceea ce ar fi mai rău, în cazul unei eventuală creşteri a acestora.
Creşterea cotaţiilor la petrol duce la creşterea preţurilor la produse şi alimente, creştere care generează o inflaţie ce trebuie să fie contrabalansata de o creştere a dobânzilor de referinţă din partea băncilor centrale. Dar o eventuală creştere a dobânzilor, pe lângă faptul că ar trebui să fie consistenţă pentru a tempera lichiditatea existentă în piaţă şi a contrabalansa inflaţia, ar duce şi la scumpirea creditului. De aceea este greu să se înregistreze o creştere economică, când scumpeşti creditarea. Cotaţia la aur a atins un nou maxim istoric de 1.446 dolari/uncie, dolarul s-a depreciat mult în ultima perioadă faţă moneda europeană, iar francul eleveţian rămâne continuare foarte volatil în comparaţie cu dolarul American şi euro.
Nu vom putea decât să urmărim în aceste zile „influenţa” la Bursă Petrolului a dezastrului din Japonia care a deturnat atenţia întregii lumi în acest week-end de la mişcările din Orient. Şi cum de multe ori, evenimentele ne-o iau înainte, iată că agenţiile de ştiri anunţa că preţul petrolului destinat pieţei americane a scăzut încă de vineri cu aproape 3 dolari, ajungând sub pragul de 100 de dolari pe baril (preţul ţiţeiului tranzacţionat în SUA a coborât vineri până la un minim de 99,01 dolari pe baril), după ce cutremurul din Japonia, cel mai mare din ultimii 140 de ani, a cauzat închiderea de rafinării, centrale şi fabrici. Se ştie că statul nipon este al treilea mare consumator de ţiţei la nivel mondial, după China şi SUA şi importă aproape toată cantitatea de energie necesară.
Închiderea unor rafinării şi centrale nucleare (deja este alertă nucleară!) poate determină creşterea cererii pentru importuri de produse rafinate şi combustibili pentru generatoarele electrice. Ţiţeiul Brent a scăzut şi la bursă londoneză cu 1,4 dolari, la 114,07 dolari, iar cotaţiile metalelor au înregistrat evoluţii negative. Piaţă petroliera trebuie să fie în continuare atentă la demonstraţiile planificate în Arabia Saudita, cel mai mare exportator de petrol la nivel global, dar şi la violenţele din Libia.
