15.4 C
București
marți, 1 octombrie 2024
AcasăSpecialA doua Hiroşima?

A doua Hiroşima?

Alte două reactoare ale centralei nucleare de la Fukushima 1 au trebuit să fie răcite cu apă de mare ieri, după explozia produsă sâmbătă la reactorul 1. La o a doua centrală a fost decretată starea de urgenţă.

După dezastrul produs de cutremurul de 9 grade pe scara Richter şi tsunamiul care l-a urmat, Japonia se confruntă cu un pericol nou şi mult mai grav: un accident nuclear la una dintre centralele nucleare ale ţării.

Zeci de mii de persoane sunt în continuare date dispărute, iar eforturile de salvare par minore în raport cu dimensiunile dezastrului, dar nici una dintre nenorocirile care au lovit succesiv arhipelagul în ultimele două zile nu este la fel de gravă ca pericolul unui accident nuclear. După ce sâmbătă s-a produs o explozie masivă la reactorul 1 al Centralei de la Fukushima 1, ieri autorităţile au anunţat că au fost nevoite să răcească reactorul 3 al aceleiaşi centrale cu apă de mare, semn că sistemele de răcire cedaseră complet. Ulterior, compania electrică japoneză Tokyo Electric Power Co (TEPCO) a anunţat că se pregăteşte să pompeze apă de mare şi în reactorul 2 al centralei.

Autorităţile au admis că este posibil ca în interiorul reactoarelor 1 şi 3 să fi avut loc un proces de fuziune parţială şi au avertizat că o explozie la reactorul 3 este în continuare posibilă dar au estimat pericolul unei catastrofe nucleare la nivelul 4 din 7, unde 7 reprezintă un accident de nivelul celui care a avut loc la Cernobîl în 1986. Nivelul radiaţiilor la centrala Fukushima 1 este dublul celui legal admis în Japonia.

O centrală după alta

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a anunţat, de la sediul său din Viena, că o a doua centrală nucleară, Onagawa, a înregistrat niveluri de radioactivitate crescute şi că, în consecinţă, autorităţile nipone au decretat starea de urgenţă. Potrivit autorităţilor, cele trei reactoare ale centralei se află sub control, dar nimeni nu a putut oferi informaţii despre cauza producerii acestora. Vineri, după cutremur, un incendiu a izbucnit la centrala Onagawa, dar reprezentanţii companiei de electricitate au declarat că acesta a avut loc într-o clădire în care se afla o turbină.

În Japonia există nu mai puţin de 50 de reactoare nucleare şi 11 dintre ele au fost oprite după cutremurul de vineri. Ca urmare, începând de azi şi până în aprilie, furnizarea de energie electrică va fi raţionalizată în opt prefecturi nipone.

Centralele Fukushima 1 şi 2 sunt situate la circa 250 de kilometri de regiunea Tokyo, unde trăiesc peste 35 milioane de oameni.

2011/03/13//172175-grafic.jpgClick pe imagine pentru a vedea cum se poate topi miezul unui reactor nuclear

Cea mai gravă criză de după război

Premierul Japoniei, Naoto Kan, a evocat dezastrul care l-a reprezentat pentru Japonia al doilea război mondial, declarând că ţara sa se confruntă cu cea mai gravă criză din ultimii 65 de ani. Kan a precizat că peste 12.000 de persoane au fost salvate din zonele sinistrate situate pe coasta Pacificului. Cu toate acestea, guvernul nu ştie încă nimic despre soarta a zeci de mii de persoane în condiţiile în care rezervele de alimente, apă şi combusti-bili încep să se epuizeze.

Dimensiunile dezastrului

9 – Puterea seismului a fost recalculată ieri la 9 grade pe scara Richter, aceeaşi cu a cutremurului de la 26 decembrie 2004 din largul insulei indoneziene Sumatra.

50 – Numărul de replici ale seismului.

10 – Înălţimea valurilor tsunami-ului care a urmat seismului.

10.000 – Numărul de victime estimat de poliţie numai în prefectura Miyagi. Zeci de mii de oameni sunt în continuare daţi dispăruţi.

21.000 – Numărul clădirilor distruse total sau parţial.

700.000 – Numărul de persoane evacuate din şase prefecturi.

4 – Nivelul de pericol nuclear în urma exploziei de la reactorul 1 al centralei de la Fukushima. Nivelul maxim, 7, corespunde unui dezastru similar celui de la Cernobîl.

5,6 milioane – Numărul persoanelor fără energie electrică.

70% – Probabilitatea ca un nou seism cu puterea de peste 7 grade Richter să se producă în următoarele zile.

Amestecul letal

MOX, combustibilul nuclear folosit la centrala de la Fukushima este unul dintre cele mai periculoase, deoarece poate intra mult mai uşor într-un proces de fuziune, au afirmat reprezentanţii unui ONG francez citaţi de AFP. Format dintr-un ames-tec de uraniu şi plutoniu provenit din deşeuri nucleare, MOX este mai reactiv decât combustibilul standard. În plus, plutoniul, substanţă care nu există în stare naturală, este extrem de toxic. Potrivit sursei citate, inhalarea unei singure particule din acest amestec poate provoca cu uşurinţă cancer la plămâni.

Un nou Cernobîl?

O serie de specialişti americani au apreciat ieri că situaţia de la centrala Fukushima este mult mai gravă decât au lăsat să se înţeleagă autorităţile nipone. Faptul că japonezii au recurs la apă de mare pentru a răci reactorul 1 al centralei este un „act disperat”, determinat de faptul că toate sistemele de răcire, exterioare şi interioare (alimentate de generatoare Diesel), care trebuiau să aducă apă dulce pentru răcirea reactorului nu funcţionează. Potrivit unui expert în simularea accidentelor, această situaţie este „extrem de improbabilă şi de îngrijorătoare”. Autorităţile japoneze au admis posibilitatea ca în interiorul miezului reactorului să se fi produs reacţii de fuziune nucleară, ceea ce creşte pericolul unei iradieri masive a regiunii. Dacă acest proces continuă şi se trece de la o fuziune parţială – confirmată de prezenţa cesiului în atmosferă, la una completă – „va fi un dezastru total‘‘ a apreciat un expert citat de CNN, care le-a reproşat japonezilor că au oferit informaţii incomplete.

11 din cele 50 de reactoare nucleare ale Japoniei au fost închise.

34,6 miliarde de dolari. La atât se ridică prima estimare a pagubelor produse de dezastru.

Cele mai citite

Arbitrii români delegați pentru meciuri din Europa League!

Marian Barbu și Horațiu Feșnic au fost desemnați să arbitreze meciuri importante în această săptămână în cadrul UEFA Europa League. Doi dintre cei mai apreciați...

Ce este burnout-ul și cum putem să-l recunoaștem?

Într-o lume în care ritmul vieții este din ce în ce mai accelerat și presiunile profesionale și personale sunt tot mai mari, burnout-ul a...

Număr record de firme în dificultate în 2024: Sectoarele comerțului și serviciilor, cele mai afectate

Numărul firmelor aflate în dificultate, inclusiv în stadii de insolvență, radiere, suspendare a activității sau dizolvare, a atins un nivel record în ultimii cinci...
Ultima oră
Pe aceeași temă