Nu sunt oameni politici şi nici nu fac parte din topul celor mai bogaţi români, a afirmat preşedintele ANAF despre cele 12 persoane cărora Fiscul le-a descoperit, în Elveţia, conturi de 60 milioane euro.
Autorităţile fiscale din Elveţia au transmis Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nu mai puţin de 80.000 de informări referitoare la persoane fizice din România care au avut depozite bancare în această ţară, în perioada anilor 2007-2010. Anunţul a fost făcut duminică de preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, care a mai precizat că „în cazul în care se vor constata infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală”, potrivit Mediafax. O declaraţie asemănătoare fusese făcută vineri şi de consilierul de stat al primului ministru Andreea Paul-Vass care menţionase însă că cele 80.000 de informări provin de la autorităţile fiscale din toată Europa (nu doar din Elveţia).
Primele verificări de venituri transferate în străinătate vor viza, conform declaraţiilor preşedintelui ANAF, un număr de 12 persoane care au depozite în Elveţia şi a căror valoare totală se ridică la 50-60 milioane de euro. Controlul Fiscului în aceste cazuri are în vedere, într-o primă etapă, verificarea provenienţei veniturilor. Dacă însă, posesorii conturilor nu vor avea explicaţii conforme cu legea, care să justifice transferurile, acestea vor fi, pentru început, impozitate cu 16%.
Impozite şi majorări de întârziere
Potrivit normelor metodologice la Codul Fiscal, recent publicate, Fiscul poate impozita cu 16% veniturile nedeclarate.
Procedural, se urmează mai mulţi paşi. Inspectorii Fiscului identifică persoanele care vor fi supuse verificării prin compararea veniturilor declarate cu situaţia fiscală personală a contribuabilului. Dacă se constată că între cele două există o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei, atunci se comunică persoanei respective avizul de verificare şi se stabileşte baza impozabilă ajustată. Urmează apoi ca ANAF să le pună în vedere persoanelor verificate ca, în termen de cel mult 60 de zile, să prezinte documente legale pentru justificarea banilor. Termenul se poate prelungi cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea justificată a persoanelor verificate, dar numai dacă obţine acordul organului fiscal abilitat.
O procedură similară va fi aplicată şi pentru „primul lot” format din cei 12 români cu conturi de 60 milioane de euro în Elveţia, potrivit declaraţiilor lui Sorin Blejnar. „Dacă au o provenienţă normală şi s-a plătit în România impozit pe dividende pe aceşti bani, şi ulterior au fost transferaţi în Elveţia, nu avem nici un fel de problemă. Dacă nu au o provenienţă legală, o să considerăm că sunt fără sursă şi o să-i impozităm cu 16%. Acolo unde vor fi indicii de natură penală, vom sesiza inclusiv Parchetul”, a mai spus preşedinele ANAF, citat de Mediafax.
Vânătoarea de averi ilicite
Potrivit noilor prevederi ale Codului Fiscal, inspectorii de la instituţiile de control pot solicita persoanelor cu venituri mari informaţii cu privire la donaţii, sponsorizări şi succesiuni. De asemenea, inspectorii Fiscului pot cere clarificări şi despre situaţia cheltuielilor personale, a modificării patrimoniului, a tranzacţiilor cu metale preţioase sau a bunurilor mobile şi imobile deţinute. Informaţii suplimentare pot fi solicitate şi în ceea ce priveşte participaţiile sau mandatele deţinute în societăţi comerciale sau alte entităţi, bunuri aparţinând unor persoane fizice sau juridice puse la dispoziţia persoanei fizice şi împrumuturi acordate sau contractate.
Reprezentanţii ANAF spun că modelul aplicat în România, în ceea ce priveşte controlul averilor, este similar celui aplicat în alte ţări din UE, dar şi în SUA.