Pornind de la o situaţie ridicolă constatată pe site-ul Ministerului Justiţiei, romanialibera.ro a descoperit că între Minister şi compania care a dezvoltat, printre altele, şi pagina de internet oficială just.ro, există un conflict referitor la nerespectarea unor clauze contractuale.
Aparent, între un minister al aparatului administrativ din România şi institute de cercetare biologică, organizaţii ce militează pentru îmbunătăţirea relaţiei între musulmani şi alte religii, companii de software sau comunitatea grecească de la marea Azov nu există absolut nicio legătură. Ministerul Justiţiei reuşeşte să facă o treabă foarte bună în acest sens, prin intermediul site-ului oficial, just.ro.
Două pagini ale site-ului, Termeni de Utilizare şi Clauză de Confidenţialitate, aruncă interfaţa publică a Ministerului într-un club extrem de vast, şi nu neapărat onorabil.
Trecând peste faptul că textele de pe cele două pagini sunt scrise (a se citi copiate) integral în limba engleză, deşi întregul site este în limba română, aflăm cu stupoare că, Ministerul Justiţiei şi conţinutul oferit de acesta pe internet, se supun legii drepturilor de autor din Statele Unite. Astfel, trebuie să ştiţi că, dacă accesaţi site-ul ministerului, acceptaţi condiţiile de utilizare ale informaţiilor „guvernate de legile statului Washington, SUA, şi prin prezenta acceptaţi că singura entitate legală cu jurisdicţie în acest sens este Curtea King County, Washington, SUA.”
Click pe poze pentru a vedea termenii de utilizare şi clauzele de confidenţialitate ale site-ului just.ro
Singura distincţie între termenii de utilizare şi clauza de confidenţialitate a just.ro şi alte mii de site-uri din spaţiul virtual, este numele. Nici aici, însă, cei care au creat conţinutul site-ului nu s-au obosit să folosească numele întreg al instituţiei, sau măcar acronimul românesc, ci varianta englezească: MoJ (Ministry of Justice – Ministerul Justiţiei). Totodată, au adăugat o adresă de e-mail pentru semnalarea unor nereguli, care însă nu funcţionează (mesajele nu pot fi livrate la această adresă, potrivit unui e-mail ce a fost returnat automat).
Ministerul Justiţiei aruncă pisica în curtea creatorilor site-ului
Site-ul ministerului a fost realizat de compania grecească European Dynamics, finanţată de Comisia Europeană, „în calitate de Consultant în cadrul proiectului Phare 2004 privind continuarea dezvoltării sistemului electronic de management al cauzelor Ecris”, potrivit unei informări a Biroului de presă al Ministerului Justiţiei, solicitate de romanialibera.ro.
Suma pe care statul a plătit-o pentru site nu poate fi furnizată, menţionează reprezentanţii ministerului, „deoarece dezvoltarea acestei versiuni a site-ului reprezintă numai unul dintre obiectivele proiectului anterior menţionat”. Textele de pe cele două pagini au fost introduse de European Dynamics, „iar modificarea acestora nu a fost posibilă deoarece consultantul nu a pus la dispoziţia Ministerului Justiţiei, decât cu mare întârziere, elementele tehnice accesorii produselor software dezvoltate.”
Pagina este în curs de schimbare, menţionează nota biroului de presă, iar European Dynamics SA a fost sancţionată, având în vedere că nu şi-a îndeplinit la timp şi în totalitate obligaţiile contractuale.
Deocamdată singura modificare care a survenit pe site-ul just.ro, de la începutul demersului nostru, este dispariţia linkului către European Dynamics de pe paginile acestuia.
European Dynamics infirmă poziţia MJ. „Suntem în litigiu pentru că nu ne-au plătit munca”
Contactată de romanialibera.ro, compania grecească European Dynamics (ED) susţine că problema este strict a Ministerului Justiţiei. „Responsabilitatea noastră a fost de a livra tehnologia şi nu de a oferi conţinutul clauzelor de utilizare şi de confidenţialitate.” În plus, se arată în luarea de poziţie a ED „compania noastră nu a fost responsabilă (şi nu ar fi putut fi responsabilă) de crearea de conţinut pentru a popula site-ul Ministerului de Justiţie şi pentru a defini politica ministerului în această direcţie.”
ED susţine că la momentul livrării site-ului, în octombrie 2007, echipa responsabilă de proiect a explicat departamentului IT al ministerului funcţiile sistemului şi faptul că trebuie să-şi definească politica de utilizare şi confidenţialitate. „Le-am prezentat un text de exemplificare folosit în alte ţări, pentru a le oferi o îndrumare în ceea ce priveşte definirea politicii Ministerului, conform legislaţiei din România.”
Reprezentanţii ministerului au acceptat condiţiile, şi începând cu octombrie 2007 sunt responsabili de întreţinerea şi conţinutul de pe site, spun cei de la compania grecească.
„Chiar dacă ne-am asuma responsabilitatea definirii politicii de utilizare şi confidenţialitate, precum şi producerea textului în limba română, nu înţelegem de ce Ministerul nu a ridicat niciodată această problemă”, se arată în documentul remis romanialibera.ro. „De ce ministerul nu a reclamat o ‚problemă’ la site? De ce a acceptat produsul şi l-a făcut public? De ce a lăsat aceste ‚erori’ on-line timp de 4 ani? De ce departamentul IT al ministerului permite o asemenea ‚eroare’ să rămână pe site timp de 4 ani, când are toate resursele pentru a afişa orice text îşi doreşte?” se întreabă cei de la ED.
Romanialibera.ro a verificat într-o arhivă a paginilor de internet, dacă într-adevăr conţinutul era acelaşi şi la sfârşitul anului 2007, constatând că argumentul invocat de greci este corect.
Ministerul Justiţiei, în faţa justiţiei pe care o patronează
Compania din Grecia care a produs, printre altele, şi site-ul Ministerului de Justiţie, susţine că nu a fost „sancţionată” de minister, ci că ministerul a încălcat clauzele contractuale şi refuză să recompenseze compania pentru munca prestată.
„Disputa noastră a ajuns în faţa Comisiei Europene (în rolul de arbitru), pentru a fi rezolvată prin procedura de conciliere (potrivit clauzelor contractuale). Potrivit înţelegerii propuse de Comisie, Ministerului Justiţiei i s-a cerut să plătească o sumă adiţională importantă, pentru a compensa munca noastră. Ministerul a refuzat propunerea Comisiei, iar compania noastră este în curs de a aduce în faţa justiţiei române acest caz.”
Până una alta, paginile incriminate rămân scrise în limba engleză, în timp ce părţile implicate îşi declină răspunderea.
