Contestate de sindicate, opoziţie şi unele patronate, modificările asupra Codului Muncii sunt considerate utile de specialiştii în resurse umane. Totuşi, spun ei, sunt şi prevederi care lasă loc de interpretări şi ar putea fi exploatate de unii angajatori.
Unul dintre avantajele noului Cod al Muncii, pe care Executivul şi-a asumat ieri răspunderea în Parlament, este acela că pune accent pe eficienţa angajaţilor, spune Marian Manolache, Managing Director la firma de consultanţă HR Skill Team Consulting & Training. „Cred că trebuie să lăsăm eficienţa angajatului să atârne mai mult în realizarea singuranţei păstrării locului de muncă”, spune el. Totuşi, criteriile pe baza cărora se măsoară eficienţa nu sunt stabilite foarte clar, consideră Anca Berbece, manager de Resurse Umane la compania Covalact.
Codul Muncii vorbeşte despre „criterii de evaluare obiective”, dar ce înseamnă acest lucru nu se spune nicăieri, fapt care lasă loc de interpretări, mai ales în cazul companiilor mici, explică ea. Specialistul în recrutare George Butunoiu crede, pe de altă parte, că noua legislaţie va creşte productivitatea muncii, iar acest lucru va duce în final la salarii mai mari pentru angajaţii buni.
Noul Cod al Muncii aduce şi o mai mare flexibilitate în negocierile dintre angajat şi angajator în ceea ce priveşte contractele de muncă, numărul de ore lucrate şi zilele libere plătite acordate angajaţilor în contul orelor suplimentare, dar şi concediile.
Potrivit vechiului Cod al Muncii, zilele libere luate în contul orelor suplimentare erau acordate în termen de 30 de zile, dar în cazul companiilor cu activitate mai intensă pe durata câtorva luni acest lucru nu era posibil. Acum, perioada a fost extinsă la 60 de zile, iar acest lucru este un avantaj şi pentru angajaţii care au nevoie de zile libere mai tîrziu, spune Anca Berbece. De asemenea, a fost eliminată obligativitatea ca angajaţilor să li se acorde cel puţin 15 zile consecutive de concediu, ceea ce îi avantajează pe cei care vor concedii mai scurte, dar mai multe.
„Munca trebuie să susţină ieşirea din dificultăţi”
Prelungirea perioadei de probă este, de asemenea, considerată un avantaj, pentru că acordă angajatorilor posibilitatea de a judeca mai bine performanţele unui potenţial angajat. În ceea ce priveşte mărirea numărului maxim de ore lucrate, aceasta este „un răspuns la normalitate. Suntem într-o perioadă şi într‑o ţară în care munca trebuie să susţină ieşirea din dificultăţi”, crede Marian Manolache. Noua legislaţie permite o negociere între angajat şi angajator în ceea ce priveşte programul şi durata contractului de muncă, spune George Butunoiu.
Pentru companii, posibilitatea de a încheia contracte pe perioadă determinată până la trei ani, şi nu doar în situaţii speciale, este un alt avantaj, pentru că multe companii fac angajări special pentru proiecte care au o durată limitată. Pe de altă parte, posibila dispariţie a contractului colectiv de muncă poate lăsa loc de abuzuri. „Nu ştiu dacă e cea mai bună măsură să nu pui nimic în loc”, spune Anca Berbece.
Chiar dacă specialiştii în resurse umane sunt de acord că noul Cod al Muncii aduce îmbunătăţiri, opiniile în ceea ce priveşte promisiunea Guvernului că vor fi create noi locuri de muncă sunt împărţite. Dacă George Butunoiu se aşteaptă la un număr mai mare de angajări, Marian Manolache spune că acest lucru se poate întâmpla doar dacă va exista o comunicare mai bună între Guvern şi angajatori şi doar dacă românii vor deveni mai optimişti.
Moţiune de cenzură
Noul Cod al Muncii a fost trecut ieri prin Parlament prin metoda asumării răspunderii, fapt pentru care opoziţia mai are acum la îndemână, pentru blocarea intrării în vigoare a noii legislaţii, instrumentul moţiunii de cenzură.
De altfel, reprezentanţii USL au anunţat, tot ieri, că textul unei asemenea moţiuni a fost deja depus la cabinetele preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Moţiunea de cenzură a fost intitulată „Codul Boc – salarii mici, şomaj mare, firme falimentate” şi a fost semnată de 210 parlamentari USL.
Birourile parlamentare au decis că moţiunea de cenzură va fi citită azi în Parlament şi dezbătută în data de 16 martie.
