„Există comentarii că în acest an cotaţia pentru brent va ajunge la nivelul de 158 dolari/baril şi chiar 220 dolari/baril dacă se vor distruge instalaţiile din Libia prin care se aprovizionează Europa cu petrol. În situaţia actuală este putin probabil să asistăm la o scădere a cotaţiilor, iar dacă va fi o scădere, aceasta va reprezenta o nouă oportunitate de cumpărare pentru jucătorii din piaţă. Dar, atâta timp cât situaţia din Orientul Mijlociu nu se va calma, trend-ul de creştere a cotaţiilor va continua în mod sigur,”explică Dan Berendel, comerciant cu produse petroliere şi proprietar al Master Chem Oil, unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în domeniu.
Scumpirea carburanţilor continuă, iar cele mai scumpe sortimente de benzină ar putea depăşi în curând suma de 6 lei pe litru. Aceasta este ştirea care, de câteva zile ne bulversează pe toţi, mai ales că „Petrom”, cel mai important distribuitor de carburanţi din România, a trecut deja la fapte majorând din nou preţurile invocând, cităm „creşterea nivelului accizelor prin eliminarea facilităţilor pentru promovarea utilizării biocarburanţilor„. Astfel, benzina premium fără plumb costă 5 lei şi 7 bani în benzinăriile „Petrom”, iar benzina OMV Carrera 100 costă 5 lei şi 87 de bani, motorina putând fi cumpărată cu preţul de aprox. 5 lei şi 6 bani/litru. Acesta este doar unul dintre efectele continuării creşterii – conform burselor internaţionale, a preţului barilului de petrol, care, săptămâna trecută, se vindea cu 116 dolari.
Când cotaţia petrolului ar depăşi recordul de 147 dolari/baril, benzina va ajunge la 6 lei/litru, apoi va creşte proportional. Dacă se iau în calcul cele două extreme, la 200 dolari/baril, preţul benzinei ar urca la 7 lei, iar o ieftinire a petrolului la 50 dolari/baril, preţul benzinei la pompă ar fi de 4 lei/litru. Ultima variantă este evident puţin probabilă, dacă ţinem cont de evenimentele scăpate de sub control din ţările din Orientul Mijlociu şi Africa, care se succed fără întrerupere de ceva vreme. Reprezentanţii companiilor de profil din România şi chiar cel al Asociaţiei Benzinarilor Particulari şi-au susţinut şi declarat pesimismul referitor la scumpirea benzinei, invocând invulnerabilitatea actualei pieţe a petrolului.
Doar Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR a fost ceva mai optimist, afirmând că „Litrul de benzină nu va costa niciodată 6, 7 sau 8 lei. Din cauza puterii scăzute de cumpărare, preţul nu are cum să ajungă atât de mare„.
„Pentru piaţa produselor petroliere, începutul de an este unul foarte agitat, volatilitatea preţurilor a atins în ultimile zile niveluri de maxim istoric. Principalul factor care a dus la cresterea spectaculoasa a volatilitatii a fost în continuare situaţia politică din Orientul Mijlociu, săptămâna trecută escaladarea tensiunilor şi a luptelor de stradă din Libia au avut o puternică influenţă asupra cotatiilor din piaţă” – spune Dan Berendel.
„Pentru că Libia asigură o mare parte din necesarul de petrol şi gaze naturale pentru Europa, cotaţiile la ţiţei au reacţionat foarte violent la evenimentele de acolo, dacă facem o comparaţie cu volatilitatea înregistrată de preţurile din piaţă în timpul evenimentelor din Egipt, care au dus la o volatilitate „modestă”. Spre deosebire de Egipt, în Libia au fost şi există în cotinuare puternice lupte de stradă între forţele loiale preşedintelui libian şi opoziţie. Guvernul libian nu mai deţine controlul principalelor oraşe din estul ţării şi există temeri că terminalele şi conductele care alimentează Europa s-ar putea să fie distruse, principalele porturi au fost închise, organismele internaţionale acuză guvernul libian de folosirea forţelor armate împotriva civililor, iar preşedintele libian refuză să demisioneze şi să cedeze puterea. Pe fondul acestor evenimente, 24 februarie a fost ziua cu cea mai mare volaitilitate a preţurilor din ultimii doi ani şi jumătate. Preţul la Brent a deschis ziua la nivelul de 112.80 dolari/baril, într-o oră a atins un nivel de 119.87 şi a închis-o la 110.8 dolari/baril. Cu patru zile înainte preţul la Brent închisese ziua la nivelul de 102.87 dolari/baril, după care a ajuns 119.87. În numai patru zile am avut o creştere de 17 dolari/baril sau de 16.4 %,” explică Berendel.
„Piaţa produselor petroliere în aceste zile a fost caracterizată ori de acalmie, ori de creştere accelerată a preţurilor în câteva ore. Oricum creşterea de 7 dolari/baril din data de 24 februarie s-a realizat cu un volum foarte mic de contracte – aproximativ 34.000, şi s-a întâmplat în timpul sesiunii europene de tranzacţionare. Scăderea de 9.4 dolari, care a avut loc în aceeaşi zi, s-a făcut pe fondul ştirilor şi declaraţiilor din partea OPEC, cum că Arabia Saudită îşi va suplimenta producţia de petrol pentru a compensa deficitul creat de Libia. Părerea mea este acestă ştire nu a stat la baza acestei scăderi, ci doar că acest maxim al ultimilor doi ani a reprezentat o bună oportunitate pentru mulţi jucători din piaţă pentru a-şi marca un profit, având in vedere că Bursa de la NY raportează de o perioadă de timp un număr record de poziţii de cumpărare deţinute de participanţii din piaţă. Totuşi se observă faptul că nivelul de 110 dolari/baril se dovedeşte a fi un nivel important de suport (cotaţiile nu au mai coborât sub acest nivel în ultimile zile), peste acest nivel din rapoartele bursei reiese că au inceput să se construiască din nou pozitii „long” (de cumpărare). Pentru diminuarea acestei voaltilităti a cotaţilor din piaţă, au existat comentarii din partea principalelor bănci centrale despre creşterea dobanzilor de referinţă pentru dolar şi euro, precum şi masuri din partea Bursei care au majorat ad-hoc procentele de marjă pentru contractele la Brent cu 7.22 %„.
Atât WTI, cât şi Brent-ul sunt două tipuri de petrol, deşi practic acelaşi produs, dar cu specificatii calitative diferite. În general acest diferenţial este foarte puţin volatil, de aceea este recomandabil să fie tranzacţionat în situaţii de incertitudine a evoluţiei preturilor. Preţul acestor două produse se mişcă în aceaşi directie şi în mod normal acest diferenţial are o evoluţie într-un palier de plus/minus doi dolari faţă de valoarea zero. În ultima vreme acest diferential a ajuns şi la valoari de „minus opt dolari”, valoare record pentru ultimii doi ani!
Asfel ne putem da seama că pe piaţă există incertitudini cu privire la evoluţia viitoare a preţurilor, că nivelul tranzacţiilor speculative a atins niveluri record, iar in perioada viitoare ne putem aştepta practic la orice!
„Problema este că la ora actuală aceste mişcări sociale tind să se extindă şi în alte state din regiune – Algeria, Irak, care joacă un rol important în extractia şi exportul de petrol, în Egipt situaţia este în continuare tensionată, există păreri că aceste mişcări vor apărea şi în Arabia Saudită, şi în orice moment există riscul excaladăarii violentelor. Oricum in prezent situatia geopolitică din Orientul Apropiat joacă un rol’ important în piaţa produselor petroliere, toate teoriile „conventionale” privind trendul preţurilor bazate pe cerere şi ofertă, analiza tehnică sau fundamentală sunt egale cu zero. Posibila escaladare a evenimentelor şi în alte state din zonă nu fac decât să creeze incertitudine in privinţa producţiei şi exportului de petrol, incertitudine care în piaţa acestor produse nu face decât să ducă la o creştere a cotaţiilor. Există comentarii că în acest an cotaţia pentru Brent va ajunge la nivelul de 158 dolari/baril şi chiar 220 dolari/baril dacă se vor distruge instalaţiile din Libia prin care se aprovizionează Europa cu petrol. În situaţia actuală este putin probabil să asistăm la o scădere a cotatiilor, iar daca va fi o scăădere aceasta va reprezenta o nouă oportunitate de cumpărare pentru jucătorii din piaţă. Dar atâta timp cât situatia din Orientul Mijlociu nu se va calma, trendul de creştere a cotaţiilor va continua în mod sigur.”
În ultima perioadă piaţa produselor petroliere a fost total decorelată de evolutia monedei americane şi a principalilor indici bursieri şi există in continuare o puternică divergenţă între preţul la Brent şi preţul la WTI (Brent-ul rămâne mai scump în continuare cu 14-15 USD). Nu cred că situaţia din Orientul Mijlociu se va ameliora sau calma în foarte scurt timp. Este adevărat că la originea acestor turbulete s-au aflat gravele probleme politice şi sociale ale statelor respective, dar există şi teoria că declanşatorul a fost cresterea prea mare a costului hranei de zi cu zi. Având in vedere că în acea zonă preţul mărfurilor este exprimat în dolari, politica aplicată de FED care, a sustinut un dolar slab şi care trebuia să conducă la o revenire rapidă a economiei, a avut efecte dezastruase tocmai în Orientul Mijlociu. Vreau să vă amintesc că prin anii ’70 a fost o perioadă în care creşterea preţurilor a dus lumea în pragul crizei, atunci când FED-ul a întrerupt legătura dintre dolar şi aur, iar ţara care a fost aruncată în aer de explozia preţurlior la hrană a fost Iranul”..
