Am început să citesc „Rătăcirile fetei nesăbuite” cu dorinţa de a-l regăsi pe Llosa cel din „Conversaţie la Catedrala”, „Mătuşa Julia şi condeierul” sau „Oraşul şi câinii”, rău, dens, profund, şi am descoperit un altfel de Llosa, cu o scriitură ceva mai europenească, dar cu aceleaşi personaje fascinante, cu o privire detaşată, obiectivă atât asupra ţării natale, cât şi asupra fenomenelor care au marcat Europa vreme de vreo 40 de ani.
Lima burgheză, Parisul revoluţionar al anilor ’60, Londra hippie din anii ’70, Japonia modernă sunt fundalurile pe care Ricardo Somocurcio o regăseşte, cu pauze, dar cu aceeaşi pasiune, pe Lily, prima iubire, „fata nesăbuită”, mereu în căutarea fericirii, dar şi a unui destin care să o facă să uite copilăria grea pe care o avusese. Un personaj chinuit de propriile lui fantasme, rece, rău până la cruzime uneori, cameleonic, fascinant de cele mai multe ori, şi pe care sfârşeşti prin a-l iubi asemenea lui Ricardo, personajul cel bun.
Mario Vargas Llosa
„Rătăcirile fetei nesăbuite”
Beletristică, 340 pagini,
Editura Humanitas.
Preţ: 41 lei.
