După ce a fost condamnată să plătească despăgubiri de zeci de milioane euro, România are la dispoziţie 14 luni pentru a-şi schimba legislaţia retrocedări. Ministrul justiţiei anunţă un pachet de măsuri în următoarele două-trei luni.
Modul în care România a încercat până acum să rezolve problema restituirii proprietăţilor naţionalizate sau a despăgubirii foştilor proprietari fost un eşec şi a afectat imaginea României, spune Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. „Principiul aplicat, fără nuanţe, de restituire în natură şi nu în echivalent bănesc, eventual pe o limitare a despăgubirilor, a fost, după parerea mea, o eroare”, a spus Predoiu la o conferinţă internaţională privind restituirea proprietăţilor.
După ce România a fost somată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să rezolve problema proprietăţilor revendicate, o comisie la care participă reprezentanţi ai mai multor ministere urmează să prezinte în următoarele două-trei luni un pachet de măsuri care să ducă la aplicarea concluziilor din documentul CEDO în legislaţia românească, a precizat ministrul. România mai are la dispoziţie 14 luni pentru a-şi modifica legislaţia.
„O problemă spinoasă”
„E nevoie de un cadru clar şi previzibil, pentru că în această problemă au existat numeroase abordări care s-au bătut cap în cap şi e destul de greu să tai acum nodul gordian”, spune Diana Hătneanu, director executiv la APADOR-CH. Preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, Livia Stanciu, spune, şi ea, că lipsa de stabilitate şi coerenţă a cadrului legislativ a dus la o practică judiciară neunitară, astfel că multe cazuri au ajuns la Înalta Curte şi apoi la CEDO.
Măsurile trebuie să ducă în primul rând la despăgubirea celor cărora li s-a recunoscut dreptul de proprietate, dar nu au primit
niciun fel de compensaţie. „E o problemă spinoasă, mai ales în contextul lipsei de bani. Acolo unde nu se retrocedează proprietăţile, trebuie găsită o altă formă de compensare. Trebuie găsite resurse financiare, umane şi administrative” care să rezolve problema compensării, dar să se încadreze şi în bugetul disponibil, mai spune Hatneanu.
Cei care şi-au revendicat pro-prietăţile naţionalizate fie le-au primit înapoi, s-a decis despăgubirea lor financiară, fie au primit acţiuni la Fondul Proprietatea. În toate aceste cazuri au existat nemulţumiri, pentru că unele imobile retrocedate fuseseră deja cumpărate de chiriaşi şi nu au existat criterii clare de evauare a despăgubirilor. Din aceste motive, mii de persoane au dat România în judecată la CEDO. Din 2004, România a fost condamnată de CEDO în 240 de cauze privind nerespectarea dreptului la proprietate, iar alte 2.000 de plângeri se află pe rol. Anul trecut, în noiembrie, curtea de la Strasbourg a dat o decizie-pilot, prin care obligă România ca în 18 luni să rezolve problema restituirilor. CEDO a pronunţat o hotărâre în cauza Maria Atanasiu si alţii împotriva României, în care statul român a fost obligat să plătească despăgubiri de 180.000 de euro. Până la expirarea termenului-limită, toate cauzele asemănătoare de pe rolul CEDO sunt suspendate. Dar că România nu ia la timp măsurile necesare, toate cazurile similare ar urma să primească automat aceeaşi soluţie ca şi cea din decizia-pilot, iar statul român ar fi obligat să plătească despăgubiri în toate aceste cazuri.
CEDO în cifre
240 sentinţe împotriva României, începând din 2004.
2.000 de cauze aflate pe rol.
47 milioane de euro este suma totală a despăgubirilor pe care statul a fost condamnat să le pătească.
