Fără niscaiva vrăji făcute de Ministerul Transporturilor, Autostrada Soarelui nu va fi gata în 2011, după cum spune ministrul de resort, Anca Boagiu. Respectarea termenului strâns ar necesita sute de muncitori şi utilaje care să lucreze zilnic. La faţa locului se vede altceva.
Cinci muncitori sprijiniţi în lopeţi şi două excavatoare, cam asta era tot ce se putea vedea zilele trecute pe şantierul Autostrăzii Cernavodă-Constanţa, primul tronson, cel spre Medgidia. Şoferilor care ajung la capătul Autostrăzii Soarelui li se iveşte în faţă un debleu promiţător care străpunge dealurile din vecinătatea oraşului, semn că lucrările ar fi început. Un panou la intrare anunţă constructorul, precum şi sursa de finanţare a lucrărilor, şi anume fondurile europene. Odată depăşit dealul săpat, după numai câteva sute de metri cel care se aventurează pe traseu trebuie să se întoarcă deoarece cele două fâşii săpate şi nivelate după cum vor arăta sensurile de circulaţie ale autostrăzii se opresc brusc, fără speranţă, în faţa pădurii încâlcite.
Pe undeva la mijloc şi la capătul dinspre Medgidia se fac alte lucrări. Pe la jumătate au fost făcute niscaiva defrişări şi cam atât, iar grosul lucrărilor, zice-se, sunt spre Medgidia. Acolo începe tronsonul spre Constanţa al firmelor Astaldi-Max Bogl şi se sfârşeşte cel al companiei franceze COLAS. Italienii tocmai au început podul pe care drumul judeţean din zonă va traversa autostrada, iar francezii au adus terasamentul până la el. Pe porţiunea COLAS lucrează doar patru muncitori care aranjează debleul săpat de două excavatoare şi cam atât. Preţ de cinci kilometri spre Cernavodă firma COLAS a săpat dealul pentru a face loc viitoarei autostrăzi. Cu excepţia celor patru angajaţi, nicăieri nu mai poate fi zărit picior de om sau vreun utilaj.
Undeva pe mijlocul viitoarei autostrăzi, cocoţat pe o bucată din vechiul deal rămasă în pi¬cioare, tronează stingher un stâlp de tensiune. Odată parcurşi cei 5 kilometri, natura îşi reintră în drepturi şi şantierul lasă loc stânelor din zonă, plantaţiilor de vie în paragină şi vegetaţiei uscate de pe dealurile stâncoase. Cam acesta este stadiul în care se găseşte viitoarea autostradă spre Constanţa care, zice ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, va fi gata în acest an, deci peste câteva luni doar, e drept „pe un fir de circulaţie”.
Traseul, încă necunoscut
Exproprierile nu au fost făcute pe raza primăriei Cernavodă decât în imediata vecinătate a oraşului, „pe câteva sute de metri”, spune un angajat al primăriei responsabil de cadastru. „Mă îndoiesc că autostrada se va termina în acest an”, continuă el. Principalele probleme sunt exproprierile, „căci mulţi au luat fonduri europene pentru a îşi replanta viile şi nu vor fi de acord cu exproprie¬rile”, dar şi absenţa certificatului de urbanism, fără de care aceste exproprieri nu pot fi făcute şi nu poate fi obţinută autorizaţia de construire.
Fără certificat, nimic nu merge. Nici exproprierile nu pot fi făcute, nu pot fi luate avizele necesare, nici autorizaţia de construire nu e eliberată. Acum, nici măcar traseul viitoarei autostrăzi nu este foarte clar. Ni se prezintă nişte planuri vechi din 2005 ale autostrăzii, iar pe acestea angajatul primăriei trasează cu degetul, mai la sud de actualul aliniament, o linie pe care va trece cel mai probabil autostrada, ca să fie ocolită zestrea arheologică din zona Valul lui Traian, ce merge paralel cu canalul Dunăre -Marea Neagră.
Exproprierile s-ar fi rezolvat
Oficialii ne prezintă situaţia în culori roz. Deşi pe două din cele trei unităţi administrativ teritoriale pe teritoriul cărora trece tronsonul Cernavodă-Medgidia nu s-a expropriat mai nimic (Cernavodă şi Rasova, a treia fiind Peştera), prefectul judeţului Constanţa zice că nu ar fi pro¬bleme speciale. „S-au deblocat toate planurile parcelare. Se pot aproba hotărârile de Guvern pentru crearea de front de lucru pentru constructori”, a spus prefectul Claudiu Palaz. O altă problemă cu care se confruntă constructorii este descărcarea de sarcină a siturilor arheologice.
Siturile arheologice, o problemă
Mai precis se lucrează cam aşa. Se dă iniţial un aviz de principiu pe traseu, care a fost obţinut, după care încep săpăturile. O dată ce constructorul descoperă posibile vestigii, el este obligat să cheme arheologii care decid dacă lucrările pot continua. Ori în prezent, pe întregul traseu, există peste 20 de astfel de situri arheologice care trebuie descărcate. Cel mai bine la acest capitol stă şoseaua de centură a oraşului Constanţa, unde mai sunt de descărcat doar două situri. Pentru Constanţa-Cernavodă, reprezentantul constructorului, firma Astaldi, a declarat că în total au fost identificate 11 situri, dintre care cinci sunt în lucru, iar restul de şase nu sunt atacate încă. În ceea ce priveşte Cernavodă-Medgidia, sectorul a fost împărţit pe trei sectoare.
Pe unul dintre ele nu sunt probleme din acest punct de vedere, în timp ce pe celelalte două sunt opt situri care încă nu au fost date în lucru şi pentru care nu există încă semnat un contract (după schimbarea legii, acesta trebuie încheiat cu Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa). Deci din 21 de situri, se lucrează dar la 5. De altfel problemele arheologice sunt unele dintre cele mai dificile în acest proiect.
„Zona Valul lui Traian fiind colinară şi având o perspectivă asupra zonei mai joase învecinate avea un rol strategic şi de aceea şi numărul mare de morminte din antichitate des¬coperite aici. Eu nu înţeleg ce a fost în capul celor care au propus acest traseu”, spune angajatul primăriei Cernavodă. Ca să fie evitată această zonă, anul trecut s-a propus şi s-a acceptat un traseu translatat spre sud, care însă lungeşte tronsonul Cernavodă-Medgidia.
Autostrada care se dilată şi se contractă
Schimbarea lungimii traseului, soluţie propusă anul trecut de constructorul COLAS pentru evitarea obiectivelor arheologice din zona Valul lui Traian, este argumentul pentru care Consiliul Judeţean Constanţa refuză eliberarea certificatului de urbanism necesar. Într-o adresă recentă trimisă Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), referitoare eliberarea certificatului de urbanism, CJ Constanţa obiec¬tează că în cererea iniţială, din vara anului trecut, traseul indicat de CNADNR era cu 0,9 kilometri mai lung decât cel iniţial, în timp ce doar câteva luni mai târziu, adică în noiembrie, autostrada devenise cu 1,1 km mai scurtă. CJ Constanţa condiţionează eliberarea certificatului salvator de prezentarea de către CNADNR a studiului de fezabilitate al autostrăzii pentru a înţelege aceste contracţii şi dilataţii ale proiectului.
„Le-am cerut pe 8 decembrie să ne dea studiul de fezabilitate şi să lămurească încurcătura asta. Nu au mai răspuns”, spune Cristian Moldovanu, purtător de cuvânt al CJ Constanţa. Insti¬tu¬ţia afirmă că nu poate emite certificatul, deoarece există ris¬cul suprapunerii acesteia cu alte obiective de interes local. Prefectul Constanţei, Claudiu Palaz, bănuieşte însă că, astfel, Nicuşor Constantinescu încearcă să blocheze lucrările. „Nu pot să cred că preşedintele CJ Constanţa încearcă să blocheze documentaţia. Nu aşa se ajută la construirea autostrăzii (…)
Nu pot să cred că domnul Constantinescu nu va elibera certificatul de urbanism. Cred că o să-i vină mintea la cap”, spune prefectul Palaz.
Pe unde s-a plimbat autostrada timp de 6 ani
2005
Este întocmit studiul de fezabilitate de către Louis Berger.
2006
Este semnat contractul de împrumut cu BERD.
2008
Este revizuit studiul de fezabilitate de către Mott McDonald.
Este emis primul certificat de urbanism.
2009
Se semnează contractele de construire cu COLAS şi Astaldi-Max Bogl.
Sunt identificate primele vestigii arheologice.
Ministerul Culturii cere modificarea traseului.
Transporturile propun o variantă de traseu pentru evitarea siturilor arheologice.
2010
Ministerul Culturii îşi dă acordul asupra noii variante.
Ministerul Transporturilor cere CJ Constanţa un nou certificat de urbanism.
2011
CJ Constanţa refuză eliberarea certificatului, bănuind erori în proiect.
