FMI şi guvernanţii mizează pe creşterea economică a României în acest an. Programele de restructurare vor continua, lista cu întreprinderile de stat monitorizate urmând să fie extinsă.
Misiunea instituţiilor financiare pentru ultima evaluare a actualului acord stand-by s-a încheiat şi urmează să se negocieze condiţiile privind un nou acord de tip preventiv. La finalul vizitei de la Bucureşti, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks (foto) a declarat că nu este exclusă posibilitatea ca economia României să rămână în recesiune pentru al treilea an consecutiv, însă a men¬ţionat că „probabilitatea unei creşteri economice negative este destul de mică, mai mică de 10%”. Deşi atât guvernanţii, cât şi oficialii misiunii FMI-CE au prezentat într-o notă optimistă rezultatele actualui acord, discutându-se chiar despre o redresare economică, reprezentanţii oamenilor de afaceri au criticat unele aspecte ale acordului cu instituţiile financiare.
Potrivit preşedintelui AOAR, Florin Pogonaru, acordul FMI nu a făcut bine mediului de afaceri, şi în loc de „centură de siguranţă”, a fost o găleată din care s-a consumat anarhic pentru pensii şi salarii. „Acordul cu FMI a însemnat creşterea TVA, arierate masive şi distrugerea lanţurilor de creare a valorii, a furnizorilor, întreprinderilor mici şi mijlocii. A însemnat îndatorarea ţării, prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata de salarii şi pensii”, a declarat Florin Pogonaru.
Jeffrey Franks
Un acord preventiv pe doi ani este o decizie înţeleaptă, pentru că dă stabilitate în timpul alegerilor.
Preţurile la energie şi gaze pentru populaţie nu vor creşte în viitorul apropiat, întrucât procesul de liberalizare a costurilor se va realiza gradual, până în 2015.
Vom extinde la 20 numărul companiilor care sunt monitorizate în noul acord cu FMI. Este posibil ca la jumătatea anului să se creeze spaţiu pentru o eventuală reducere a contribuţiilor de asigurări sociale. Guvernul va decide pentru fiecare din cele peste 150 de companii de stat dacă le închide, le privatizează sau le păstrează în portofoliul propriu. Decizia de a nu accesa ultima tranşă din acord a aparţinut României. A fost un semnal pozitiv pentru pieţele internaţionale şi arată că BNR are rezerve suficiente.
Mugur Isărescu
BNR va trage bani de la FMI doar în cazul unui atac asupra leului, cu pierderi mari de rezervă. Au fost conveniţi termenii noului acord cu CE şi FMI, care va fi încheiat pe doi ani. 3,6 miliarde euro vor proveni de la FMI şi 1,4 miliarde euro de la CE. România va primi ultima tran¬şă de la UE, în sumă de 1,35 miliarde euro, „probabil la finele lunii martie – începutul lunii aprilie”. Noul acord nu implică finanţare, este un acord de tip preventiv prin care Fondul şi UE ţin la dispoziţia României, deci fără să-i accesăm, cinci miliarde de euro.
Ministerul Finanţelor a primit până în prezent 3,65 miliarde euro de la Uniunea Euro¬peană şi 2,4 miliarde euro de la FMI. CEC Bank are nevoie în viitor de o majorare de capital pentru continuarea expansiunii.
Florin Pogonaru
Privatizarea firmelor de stat nu trebuie impusă, pentru că există riscul să fie vândute unele profitabile, precum Romgaz sau CEC Bank. Creşterea salariilor bugetarilor cu 15% este ilogică şi arată că poate nu era necesară tăierea de 25% de anul trecut. Trebuia pusă problema revenirii TVA la 19%, de la 24% în prezent, în loc să se ia măsura creşterii salariilor. Acordul cu FMI nu a fost o centură de siguranţă, ci o găleată din care s-a consumat anarhic. Datoria către FMI ar trebui reeşalonată, iar pe o perioadă de 5-7 ani să fie achitată doar dobânda aferentă împrumutului. Implicarea FMI pe piaţa energiei este o imixtiune. România are un grad de deschidere suficient al acestui sector.
