Străpungerea Uranus, care ar urma să fluidizeze circulaţia din Piaţa Victoriei până în Rahova, a provocat dezbateri aprinse din cauza demolării unor monumente istorice. Piaţa Matache, aflată şi ea în patrimoniul monumentelor, ar putea fi însă deplasată cu totul.
Pentru locuitorii Capitalei, Piaţa Matache este unul dintre cele mai cunoscute puncte de reper şi un simbol al vechiului Bucureşti. Vestea că hala ar putea avea soarta altor clădiri din zonă, declasate din categoria monumentelor istorice şi transformate în ruine, a pus pe jar asociaţiile non-guvernamentale. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a încercat să calmeze apele, explicând recent că doar cinci metri din hală vor fi demolaţi pentru a face loc viitorului bulevard, iar restul clădirii „va fi pus sub sticlă”. O altă variantă propusă a fost devierea traseului viitorului bulevard, tocmai pentru a salva vechea piaţă, dar aceasta este considerată „fantezistă” de oficialii primăriei. Arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, susţine ideea deplasării halei cu totul. „Aceasta ar urma să fie restaurată şi mutată cu 50 de metri mai încolo, pentru a nu împiedica lucrările la viitorul bulevard. Clădirea are nevoie de recondiţionare, mai ales în ceea ce priveşte partea metalică, care nu este în prezent în stare bună,” explică Pătraşcu.
Problema Halei Matache va fi abordată astăzi, la şedinţa Comisiei Tehnice de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului.
Lucrări controversate
Hala Matache a fost deja expropriată, pentru 1,4 milioane de euro, şi evacuată. Mai multe asociaţii au anunţat, zilele acestea, că au început lucrările de demolare a pieţei, deşi Ministerul Culturii nu a declasat-o, iar mai multe bloguri anunţau că au început lucrările de demolare şi că hoţii de fier vechi au intrat deja în clădire. Preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, spune că primăria „a evacuat chiriaşii şi a lăsat clădirea pradă recuperatorilor de fier vechi ceea ce reprezintă o infracţiune.”
Ieri, hala era împrejmuită cu garduri, a mai spus Dan. Informaţia că Piaţa Matache a fost îngrădită a fost confirmată de Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, care a precizat că hala nu poate fi demolată în acest moment, pentru că nu a fost declasată de Ministerul Culturii din categoria monumentelor istorice.
Ce acuzaţii aduc ONG-urile
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul intenţionează să depună o plângere împotriva lucrărilor care s-au desfăşurat la Hala Matache, la fel cum a contestat demolarea unor alte clădiri, foste monumente istorice – Hotelul Marna şi Casa C-tin Rădulescu (Cinema Feroviarul). Cele două imobile au fost declasate prin ordine ale ministrului Culturii pe 27 octombrie 2010, dar acestea au fost contestate în instanţă de asociaţie, care spune că demolările s-au făcut înainte de soluţionarea contestaţiei.
De atfel, una dintre acuzaţiile aduse autorităţilor este aceea că fac demolările la sfârşitul săptămânii, pentru ca lucrările să nu poată fi stopate în caz de contestaţii.
Mai mult, Platforma pentru Bucureşti, din care fac parte 40 de asociaţii non-guvernamentale, şi Uniunea Arhitecţilor din România au protestat şi la UE. Asociaţiile au trimis o scrisoare Comisiei Europene, miniştrilor Justiţiei, Culturii şi Dezvoltării din statele membre şi mai multor ambasadori, prin care fac presiuni pentru stoparea demolărilor. În document, construirea Bulevardului Uranus este comparată cu „intervenţiile urbane ale dictaturii ceauşiste”. În replică, Oprescu a anunţat că va da în judecată ONG-urile, dacă acestea tergiversează lucrările.
Capitala, traversată în 15 minute
Pe de altă parte, edilii spun că străpungerea Uranus este necesară pentru fluidizarea circulaţiei în Bucureşti. În momentul în care a fost anunţată începerea lucrărilor, primarul Oprescu spunea că şoferii vor putea traversa Capitala de la nord la sud în cel mult un sfert de oră.
Bulevardul Uranus porneşte din Piaţa Victoriei, trece prin Buzeşti-Berzei-Podul Haşedu-Palatul Parlamentului-Piaţa George Coşbuc şi se încheie la şoseaua de centură. Va exista şi un pasaj subteran, care va trece pe sub viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. Şoseaua va avea câte trei benzi pe sens – două pentru maşini şi una pentru tramvaie. Municipalitatea speră să poată finaliza prima etapă a proiectului diametralei în martie-iunie 2011, iar etapa a doua, la începutul lui 2012. În total, 83 de clădiri, dintre care 13 monumente istorice, urmează a fi demolate pentru a face loc noului bulevard. Costul total la proiectului, care ar urma să includă şi un nou pol urban cu centre culturale şi de business, se ridică la 2,2 miliarde de euro.
83 de clădiri demolate pentru construirea noului bulevard.
