Cel puţin 15.000 de belgieni au început să defileze duminică, la Bruxelles, în cadrul unui marş al „ruşinii” inedit, menit să denunţe criza politică din ţară, privată de un Guvern veritabil de şapte luni şi jumătate, un record european, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Aceasta este prima dată de la alegerile legislative din iunie 2010, care au condus la impasul politic actual, când cetăţenii îşi exprimă atât de zgomotos exasperarea, într-o ţară cu diviziuni puternice între flamanzi şi francofoni.
„Ce vrem? Vrem un Guvern”, scandau protestatarii, majoritatea tineri, dintre care unii erau îmbrăcaţi în salopete albe. Organizatorii, care au dat manifestaţiei numele de marş al „ruşinii”, au vrut astfel să amintească celebrul „Marş alb” belgian, din 1996, când 300.000 de persoane au protestat faţă de crimele pedofilului Marc Dutroux.
Plecaţi din nordul capitalei, manifestanţii urmau să ajungă într-un mare parc regal aproape de centru, pentru a asculta discursuri cerând partidelor politice să pună capăt blocajului din ţară.
„Un Guvern şi repede!”, se putea citi pe banderole din cortegiu, sau „Divizarea? Nu în numele nostru!”.
Acest ultim slogan reia cuvântul de ordine al unei reuniuni a artiştilor şi intelectualilor flamanzi, organizat vineri seara la Bruxelles. Participanţii au denunţat linia naţionalistă şi separatistă apărată de principalul partid flamand, Noua Alianţă Flamandă (NV-A), care poartă o responsabilitate mare pentru blocajul politic naţional.
Belgia era duminică în cea de-a 224-a zi fără un Guvern veritabil. Ea a bătut în ianuarie recordul din Europa în materie, deţinut din 1977 de Olanda (208 zile), şi se îndreaptă spre recordul mondial deţinut de Irak, care a avut nevoie de 289 de zile pentru a forma un Cabinet în 2009.
Mitingul de duminică a fost convocat la iniţiativa a cinci studenţi, dintre care patru flamanzi, cu ajutorul Internetului. El se înscrie într-o mişcare mai largă de mobilizare cetăţenească împotriva impasului politic, perceptibil în Belgia în special în rândul tineretului.
Printre iniţiative, cotidianul La Derniere Heure a relatat că un cuplu de belgieni a decis să-şi boteze copilul Belgia, în semn de ataşament faţă de unitatea regatului.
Flamanzii (60 la sută din cei circa 11 milioane de belgieni) cer o autonomie puternic consolidată pentru regiunea lor, în special în domeniile fiscal şi social.
Francofonii vor să limiteze această descentralizare, de teamă că vor pierde transferurile financiare pe care le primesc din Flandra şi pentru că o consideră începutul destrămării ţării.
