Poliţia britanică anchetează acuzaţii de corupţie împotriva a patru reprezentanţi de top ai Rusiei în boardul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu sediul la Londra, care a anunţat că a decis să le ridice imunitatea diplomatică.
Faptul neobişnuit al acestei afaceri este că Ministerul rus al Economiei şi-a dat acordul pentru ridicarea imunităţii celor patru şi a făcut chiar public numele celui mai important dintre ei, Elena Kotova, care, în decembrie, şi-a încetat activitatea în calitate de director din partea Rusiei al BERD. Genul acesta de oficiali nu sunt implicaţi în mod direct în managementul băncii, ci reprezintă în cadrul board-ului interesele celor 61 de state care deţin acţiunile BERD. Din această poziţie, Kotova deţinea o poziţie privilegiată, ea reprezentând, de asemenea, interesele Belarusului şi Tadjikistanului. Poliţia nu a precizat care sunt acuzaţiile ce i s-a aduc. Surse apropiate de BERD au declarat pentru Telegraph că „ancheta are în vedere inclusiv acuzaţii de luare de mită‘‘.
Numele celorlalţi trei ruşi, implicaţi în ceea ce poate reprezenta cel mai mare scandal de corupţie de la BERD, nu au fost făcute publice. Contactată de The Economist, Kotova a declarat că se află în Colorado la ski şi că n-are nici o idee despre acuzaţiile care i se aduc. Dacă acuzaţiile de corupţie se dovedesc fondate, atunci credibilitatea proiectelor susţinute de BERD ar putea fi pusă sub semnul întrebării. BERD a luat fiinţă în 1991, din iniţiativa vest-europenilor şi cu susţinerea Statelor Unite, cu scopul de a sprijini tranziţia fostelor ţări comuniste de la economia centralizată la o economie de piaţă liberă. În acest scop, BERD a primit echivalentul a 10 miliarde euro în 1991, capital care s-a dublat la mijlocul anilor ’90. Alte 10 miliarde s-au adăugat după izbucnirea crizei. Principalul acţionar sunt SUA cu 10% din acţiuni, urmate de Marea Britanie, cu 8,5%. Rusia deţine 4% din BERD şi, în această calitate, şi-a asigurat partea leului din programele de investiţii ale BERD. Rusia a beneficiat de 650 de proiecte, în valoare de 50,6 miliarde euro.
Prin comparaţie, Polonia a avut parte de 272 de proiecte, în valoare de 17,4 miliarde euro, iar România de 271 de proiecte, în valoare de aproape 13 miliarde euro. Dacă la investiţiile în Rusia propriu-zisă adăugăm însă şi un procentaj rezonabil de investiţii în fostele republici sovietice, rezultă că partea companiilor ruseşti din proiectele de „reconstrucţie şi dezvoltare‘‘ pentru estul Europei este considerabil mai mare decât a tuturor celorlalte state. Acuzaţiile de corupţie aduse oficialilor ruşi pot explica de ce în 2009, BERD a înregistrat pierderi de 746 milioane de euro. În februarie 2010, două persoane, un bărbat şi o femeie, dintre care una „angajată a diviziunii de investiţii a BERD‘‘, au fost arestate la Londra „în legătură cu acuzaţii de corupţie internaţională‘‘. Poliţia britanică a refuzat să precizeze dacă există vreo legătură între actuala anchetă şi arestările de acum un an.
