Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, marţi, după pronunţarea deciziei CC privind Legea educaţiei, că face un apel „extrem de serios” către preşedinte să nu promulge actul normativ şi a precizat că, după ce această lege va fi eventual promulgată, îşi păstrează dreptul de a resesiza CC, informează Mediafax.
„Declararea ca fiind inadmisibilă a sesizării pe care am făcut-o, ca preşedinte al Senatului, în opinia mea, încearcă să scoată Curtea Constituţională dintr-o situaţie imposibilă, aceea de a infirma două decizii succesive prin care Curtea, în 2009 şi în 2010, a declarat că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei naţionale este neconstituţională”, a declarat Geoană.
El a adăugat că doreşte să facă „un apel extrem de serios” către preşedintele Traian Băsescu de a nu promulga Legea educaţiei, susţinând că decizia Curţii prin care declara angajarea răspunderii pe această lege ca fiind neconstituţională rămâne în continuare în vigoare.
„Curtea s-a pronunţat – şi este singura decizie în acest sens – că angajarea răspunderii pe această lege este neconstituţională, iar preşedintele României ar crea un precedent extrem de periculos la adresa ordinii constituţionale şi a stabilităţii sistemului legislativ din România dacă ar promulga o astfel de lege”, a menţionat Geoană.
Mircea Geoană a mai spus că, după ce această lege va fi eventual promulgată, îşi păstrează dreptul, ca preşedinte al Senatului, de a „resesiza” Curtea Constituţională.
„Este clar că, la nivelul Curţii, va trebui să ni se răspundă extrem de clar cum este posibil ca o lege a cărei angajare de răspundere a fost declarată neconstituţională să devină în mod absolut spectaculos şi extrem de bizar o lege constituţională”, a adăugat el.
„Există dreptul constituţional pentru preşedintele Senatului, dar şi pentru parlamentari, de a ataca o lege, după ce este eventual promulgată. Vom aştepta mortivarea Curţii, sunt absolut convins că în motivarea CC, cel puţin la sesizarea pe care eu am făcut-o, vom afla elemente legate de ce a fost declarată inadmisibilă sesizarea mea. Dacă ea a fost declarată inadmisibilă pentru că deja Curtea s-a pronunţat cu privire la acest lucru, suntem într-o situaţie în care avem tot dreptul să reatacăm la Curte această lege”, a susţinut el.
Geoană a mai spus că, în condiţiile în care legea privind educaţia aflată în dezbatere la Senat va fi adoptată, această formă se va aplica.
„Indiferent de această complicată şi foarte orchestrată dezbatere cu privire la Legea educaţiei, forma pe care Senatul eventual o va adopta va fi cea care va produce efecte în România”, a susţinut el.
Curtea Constituţională (CC) a decis, marţi, cu majoritate de voturi, că este constituţională Legea educaţiei naţionale adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, urmând să fie trimisă preşedintelui, pentru promulgare.
Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă atât sesizarea preşedintele Senatului, Mircea Geoană, cât şi pe cea formulată de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL, apreciind astfel că Legea educaţiei este în acord cu prevederile legii fundamentale.
Decizia a fost luată cu şapte voturi „pentru” şi două „împotrivă”.
Este pentru a treia oară când Legea educaţiei a intrat în atenţia Curţii Constituţionale.
Între atribuţiile Curţii Constituţionale, Constituţia prevede următoarele: se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului; soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii; îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
