129 de infracţiuni de corupţie şi 252 de dosare penale măsluite reprezintă „performanţele” magistratului-şef de la Sibiu, Florin Apostu, plătit de statul român cu un salariu de peste 10.000 de lei lunar.
Specialitatea procurorul-şef Florin Apostu, de la Parchetul Judecătoriei Sibiu, era aranjarea dosarelor prin distrugerea unor probe şi realizarea altora, în aşa fel încât să-l favorizeze pe cumpărătorul de influenţă. „Clientela” era racolată de ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, trimis, şi el, în judecată în stare de arest. În cele mai multe cazuri, ofiţerul era cel care încasa „onorariul” şi i-l transmitea procurorului-şef. Apostu a aranjat dosare cu mai multe tipuri de infracţiuni de la cazuri de ucidere din culpă (accidente de circulaţie) la dosare economice.
Carabulea, ajutat în 196 dosare penale
Între cei ajutaţi de procurorul şef se află omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul holdingului ATLASSIB, care a avut pe rolul Parchetului Sibiu 196 de dosare penale, toate „rezolvate”. În afara acestor dosare, Florin Apostu i-a promis lui Carabulea că va interveni la procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, prin tatăl acesteia, fost procuror, pentru a o determina să declare un recurs în interesul legii care i-ar fi favorizat afacerile. Pentru aceste servicii, între anii 2006 şi 2010, Apostu a primit de la Carabulea două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat. În declaraţiile de avere, magistratul a scris că utilizează maşinile în baza unor contracte de leasing. Avansul şi TVA-ul pentru maşini au fost plătite de firmele lui Carabulea. De asemenea, Apostu a beneficiat de o revizie auto în valoare de 4.000 de lei, suportată de Carabulea. Omul de afaceri a fost, şi el, trimis în judecată pentru dare de mită.
Cum se muşamalizau dosarele penale la Parchetul Sibiu
La data de 5 august 2010, procurorul-şef Apostu a primit de la ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu suma de 400 de euro pentru a soluţiona favorabil un dosar penal cu infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. Ulterior a mai primit 1.500 de lei. Pentru aceste sume, Apostu a sustras din dosarul penal două declaraţii şi apoi a ataşat alte două declaraţii scrise de învinuiţi la domiciliul lor. În plus, Apostu a menţionat (în fals) pe cele două noi declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010, în faţa unui agent de poliţie rutieră, iar pentru autentificare a aplicat ştampila Parchetului pe care îl conducea.
La data de 27 septembrie 2010, magistratul Apostu a acceptat să primească o sumă de bani pentru a măslui un dosar de ucidere din culpă. Cuantumul sumei urma să fie stabilit după ce procurorul studia dosarul respectiv.
În perioada septembrie-octombrie 2010, procurorul-şef, în înţelegere cu ofiţerul SRI Popescu, au făcut un dosar penal fictiv unei persoane pentru a o determina să achite o datorie recunoscută în instanţa de judecată. Cei doi inculpaţi urmau să primească 20% din cuantumul sumei datorate.
La data de 30 septembrie 2010, procurorul-şef Apostu i-a dictat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care acesta urma să le susţină în faţa Poliţiei Sibiu într-un dosar penal În cursul lunii octombrie 2010, Apostu a primit de la Nicolae Boţa (trimis şi el în judecată în acest dosar) o sumă de bani în valută pentru a muşamaliza un dosar de înşelăciune.
Procurorul-şef Apostu a pus soluţii de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în 56 de dosare penale, imitând semnăturile subordonaţilor săi care instrumentau acele dosare.
