Reprezentanţii Guvernului şi ai Patriarhiei au discutat în contradictoriu cu deputatul PDL Silviu Prigoană, în şedinţa de marţi a Comisiei pentru buget-finanţe, privind oportunitatea legalizării prostituţiei, decizia senatorilor privind avizarea iniţiativei legislative în acest sens fiind amânată, potrivit Mediafax.
În cursul dezbaterilor, iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PDL Silviu Prigoană, a arătat că în cazul prostituţiei situaţia a scăpat de sub control.
El a menţionat un studiu al Academiei Române, spunând că acesta arată că este un fenomen de masă, 1% din populaţia României practicând prostituţia.
Prigoană a susţinut că în România există 6000 de femei nimfomane şi 5000 de bărbaţi bolnavi de priapism care sunt predispuşi să se prostitueze.
Întrebat de secretarul Comisiei, senatorul PNL Marian Musteţea, dacă el ar accepta ca un copil al lui să practice această profesie, Prigoană a răspuns afirmativ, cu condiţia ca respectivul copil să fie nimfoman sau să sufere de priapism.
„Dacă copilul ar suferi de această boală, aş prefera să lucreze într-un cadru legalizat şi nu ca sclavul unui peşte”, a arătat democrat-liberalul.
Prigoană a menţionat că legalizarea prostituţiei ar fi utilă şi pentru segmentul de 5% din populaţie reprezentat de persoanele cu dizabilităţi sau timide care riscă să devină homosexuali şi lesbiene pentru că au o „«anumită emoţie» pentru a duce la bun sfârşit o relaţie”.
El s-a declarat nedumerit de ce, după 70 de ani de la momentul când a fost legalizată prima dată prostituţia în România, oamenii nu pot să înţeleagă rolul social al unei astfel de reglementări.
Potrivit deputatului, prostituţia nu va putea fi ţinută sub control în condiţiile în care fapta nu va mai constitui, potrivit viitorului Cod penal, faptă penală, ci doar contravenţie.
„Fenomenul e prezent printre noi, dar nu vrem să recunoaştem”, a spus el, adăugând că un raport al Ministerului de Interne indică existenţa unui număr de 800 de astfel „aşezăminte” pe teritoriul României.
Democrat-liberalul a spus că iniţiativa sa legislativă reprezintă o traducere şi adaptare a legii germane privind practicarea prostituţiei, care se aplică din anul 2002.
Potrivit deputatului, cel mai mare câştig în adoptarea iniţiativei sale legislative nu ar fi pentru bugetul de stat, ci pentru persoanele care vor practica legalizat prostituţia, care vor beneficia de protecţie socială şi vor beneficia de pensii.
Silviu Prigoană a mai arătat că se vor face de asemenea economii la bugetul asigurărilor de sănătate, fiind diminuate cheltuielile care se fac în prezent pentru tratarea bolilor venerice contactate de cei care practică prostituţia, astfel fiind ţinute sub control bolile venerice.
Reprezentantul Guvernului la şedinţa Comisiei a anunţat că punctul de vedere al Executivului privind iniţiativa legislativului este negativ şi ţine cont de mai multe reglementări internaţionale, printre care şi declaraţia universală a drepturilor omului.
„Această iniţiativă lezează demnitatea umană şi lezează o serie de valori cum ar fi familia”, a ţinut să precizeze reprezentantul Executivului. El a subliniat că există o poziţie oficială a mai multor culte şi biserici din România, care şi-au declarat opoziţia faţă de adoptarea unei astfel de legi, el dând ca exemplu BOR, Biserica romano-catolică şi Biserica Greco-catolică.
Întrebat de senatorul Marius Nicoară dacă fenomenul prostituţiei există sau nu există, reprezentantul Guvernului a evitat să dea un răspuns tranşant. „Este o întrebare retorică şi fiecare ştie răspunsul”, a arătat el.
Preşedintele Comisiei pentru buget, senatorul PDL Ovidiu Marian, l-a atenţionat pe reprezentantul Executivului că nu se poate spune că acest fenomen nu există. „Am fi ipocriţi. Fenomenul există, e scăpat de sub control. Există oameni care se îmbogăţesc pe spatele unor sclavi”, a subliniat senatorul.
Reprezentantul Patriarhiei la dezbaterea în comisie a acestei iniţiative s-a declarat împotriva adoptării unui astfel de proiect de lege, el apreciind că astfel s-ar pune, prin legiferare, în locul unei valori sociale o non valoare socială. „Legea va fi contrară propriului scop. Ne subminăm propria societate”, a ţinut să precizeze acesta.
Potrivit acestuia, generalizarea unui rău, respectiv a prostituţiei, nu îl transformă în bine. El a mai spus că în societate există şi alte fenomene asemenea prostituţiei, cum ar fi furtul sau violenţa, dar ele nu trebuie să fie legalizate.
La sfârşitul dezbaterilor, membrii Comisiei i-au mulţumit deputatului Silviu Prigoană pentru bărbăţia de care a dat dovadă. „Numai eu ştiu ce păţesc acasă” a răspuns zâmbind deputatul.
Comisia, care urma să se dea aviz la iniţiativa legislativă a lui Silviu Prigoană, a amânat luarea unei decizii pentru o şedinţă viitoare.
Deputatul Silviu Prigoană a depus, la începutul lunii septembrie, la Parlament, o iniţiativă legislativă privind legalizarea prostituţiei, definită ca „activitate cu caracter sexual autorizată”, care se poate desfăşura independent sau „în cadru organizat”, în case de toleranţă.
El preciza atunci că proiectul de lege iniţiat de el prevede prestaţii sexuale contra cost, eliberarea de chitanţă fiscală şi carnet de sănătate pentru cele persoanele care lucrează în acest domeniu.
Potrivit propunerii legislative, „«activitatea cu caracter sexual autorizată» (ACSA) desemnează activitatea cu caracter sexual derulată de persoana care deţine autorizarea legală, desfăşurată în baza unei înţelegeri între părţi şi recompensată cu o plată dinainte stabilită. ACSA presupune servicii specifice relaţiilor normale dintre cele două sexe, cu asigurarea respectării regulilor de igienă şi discreţie”.
Iniţiativa legislativă menţionează că ACSA poate fi exercitată de persoane care au împlinit 20 ani, sunt apte din punct de vedere medical şi sunt autorizate în condiţiile legii. De asemenea, se prevede că au acces la aceste servicii persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani.
„ACSA se poate desfăşura independent sau în cadru organizat, în Case de toleranţă. Desfăşurarea independentă a ACSA se poate derula la domiciliul persoanei care practică activitatea respectivă, numai dacă acesta este destinat exclusiv acestui scop şi în imobil nu locuiesc minori”, se mai arată în proiect.
