Politizarea Inspecției Judiciare prin preluarea de către Ministerul Justiției, numirea procurorilor-șefi de către CSM la propunerea ministrului Justiției și înființarea unei direcții specializate pentru urmărirea penală a magistraților sunt cele mai contestate măsuri. În plus, orice judecător sau procuror ar putea fi trimis la expertiza psihiatrică în fața unei comisii comune a ministerului Justiției și Sănătății.
Întoarcerea Inspecției Judiciare (IJ) la Ministerul Justiției se vrea făcută pentru ca această insituție să fe pusă la discreția ministrului care decide numirea inspectorului-șef și a adjunctului.
Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justiţiei.
Practic, dacă noile modificări ar fi aprobate, ministrul Justiției poate să decidă pe cine să ancheteze Inspecția Judiciară și chiar să reglementeze modul de lucru al inspectorilor dacă este nemulțumit de acesta.
Evaluarea calităţii managementului IJ se face anual, potrivit proiectului, printr-un audit extern independent, finanţat de Ministerul Justiţiei. Evident, tot ministrul Justiției poate revoca inspectorul-șef și adjunctul acestuia. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale IJ se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate IJ fiind evidenţiate distinct în bugetul Ministerului Justiţiei.
Inspecția Judiciară a luat o poziție oficială față de aceste modificări, pe care le consideră în contradicție cu necesitatea autonomiei instituționale. „Am spus-o şi cu alte ocazii că pentru realizarea eficientă a misiunii sale Inspecţia Judiciară ar trebui să se bucure de independenţă faţă de orice altă entitate.
Conducerea Inspecţiei Judiciare atrage atenţia asupra faptului că simpla independenţă operaţională, pe care legea o prevede şi în acest moment nu trebuie confundată cu autonomia instituţională, la care ministrul Justiţiei a făcut referire ca alternativă la trecerea Inspec-ţiei Judiciare în cadrul Ministerului Justiţiei. În acest context, proiectul de lege dat publicităţii ieri este în contradicţie cu poziţiile noastre publice şi cu necesitatea asigurării autonomiei instituţionale a Inspecţiei Judiciare”, se arată într-un comunicat al Inspecţiei Judiciare.
Președintele României și CSM, marginalizați
Președintele și vicepreședinții ICCJ sunt numiți de către președintele României la propunerea CSM, dar șeful statului ar voie să respingă doar o singură dată, motivat, propunerea. Numirile vor fi pe patru ani, cu o singură posibilitate de reînvestire. La o eventuală a doua nominalizare, președintele ar avea doar rol decorativ.
Procurorul-șef al Parchetului General, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii-șefi de secție ai Parchetului General , procurorul-șef al DNA, și procurorul-șef al DIICOT vor fi numiți de CSM la propunerea ministrului Justiției. CSM are voie să refuze propunerea doar o singură dată, motivat.
Procurorii participanţi la selecţie vor susţine în faţa ministrului Justiţiei un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. Ministrul va cântări şi motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională a procurorului, rezultate din documentaţia depusă de către acesta la dosarul de selecţie. Revocarea se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu sau la propunerea ministrului Justiției. Cererea de revocare poate fi formulată și de adunarea generală a procurorilor respectivului parchet sau de procurorii-șefi.
La fel ca și în cazul numirii președintelui ICCJ, CSM nu ar mai avea cum să respingă o a doua propunere venită din partea ministrului Justiției, adică din partea politicului. Proiectul de lege mai prevede ca, în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a legii, să se reglementeze organizarea și funcționarea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a unei direcții specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.
Ministerele Justiției și Sănătății decid dacă un magistrat e bolnav psihic
Printre modificările cel puțin ciudate făcute de ministrul Toader Tudorel se remarcă și cea pentru expertizarea magistraților din punct de vedere psihiatric. La sesizarea conducerilor instanțelor, a conducerii parchetelor sau a colegiilor de conducere CSM poate decide trimitierea unui magistrat la controlul psihiatric. Boala psihică va fi stabilită de expertiiza unei comisii de specialitate numită prin ordin comun al Ministerului Justiției și al Ministerului Sănătății. Pe perioada expertizării, magistratul respectiv este suspendat din funcție. În cazul în care magistratul refuză să se prezinte la comisia de specialitate, CSM îl va suspenda pe o perioadă de un an, fără plata drepturilor salariale.
Proiectul prevede, totodată, instituirea unei evaluări psihologice periodice pentru judecători, procurori, magistrați asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat magistraților.
Fără probă scrisă la ICCJ
Proiectul mai propune creșterea vechimii pentru promovarea ca judecător la ICCJ de la 15 la 18 ani și eliminarea probei scrise din cadrul concursului de promovare pentru accedere în această funcție. Acest sistem a existat până acum câțiva ani și a permis promovarea multor judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție doar prin susținerea unui interviu foarte subiectiv care a dus la multe discuții în privința corectitudinii evaluării. Renunțarea la proba scrisă, care conține spețe de specialitate, ar deschide din nou drumul numirilor controversate la cea mai înaltă instanță din țară.
Critici din toate părțile
Propunerile de modificare a Legilor Justiţiei, anunțate pe 23 august, au provocat un val de critici din partea instituțiilor de forță și a societății civile. Astfel, Ministerul Public, CSM şi DIICOT, dar şi președintele Klaus Iohannis și-au exprimat nemulțumirile față de acest proiect, considerând că el reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie.
