Egiptenii au început să voteze duminică, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), pentru primul tur de scrutin al alegerilor legislative, care se desfăşoară într-o atmosferă tensionată, marcată de confruntarea între opoziţia islamistă şi partidul de guvernământ, relatează AFP, citat de Mediafax.
Circa 40 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne, pentru a alege membrii Adunării Poporului, pentru mandate de câte cinci ani.
Poliţia a luat măsuri de securitate în apropierea secţiilor de vot, după ce finalul campaniei a fost marcat de numeroase manifestaţii şi arestări.
Alegerea a 508 deputaţi din Adunarea Poporului, cea mai importantă din cele două Camere ale Parlamentului, are loc în două tururi, la 28 noiembrie şi la 5 decembrie. Zece mandate suplimentare sunt acordate direct de Moubarak.
Opoziţia şi organizaţiile de apărare a drepturilor civice şi-au intensificat criticile privind aceste alegeri, al căror rezultat îl consideră deja decis în favoarea Partidului Naţional Democrat (PND), aflat la putere, şi pe care le apreciază a fi foarte departe de standardele unui vot liber şi democrat.
Nu este preconizată o alternanţă la putere, miza reprezentând-o doar rezultatul pe care îl va obţine organizaţia Fraţii Musulmani, care ar putea pierde numeroşi deputaţi aleşi în 2005, când obţinuse un mandat din cinci.
La un an de la alegerile prezidenţiale, acest vot se anunţă a fi un adevărat test pentru putere, care vrea să arate că poate menţine imaginea de stabilitate, în condiţiile existenţei unor incertitudini privind sănătatea şi succesiunea lui Mubarak, în vârstă de 82 de ani şi lider al ţării în ultimii 29 de ani.
Mubarak, care a suferit în martie o intervenţie chirurgicală la vezica biliară şi una de extirpare a unui polip duodenal, şi-a reluat activităţile şi deplasările, dar nu a precizat dacă va mai candida sau nu pentru un alt mandat la conducerea ţării.
Fiul său, Gamal, prezentat ca fiind un posibil succesor, a declarat că nu are „ambiţii personale”.
Campania electorală a fost marcată de numeroase confruntări între forţele de ordine şi militanţii organizaţiei Fraţii Musulmani.
Prima forţă de opoziţie a ţării, această organizaţie islamistă a denunţat arestarea a peste o mie din susţinătorii săi în întreaga ţară în ultimele săptămâni şi invalidarea abuzivă a unor candidaturi.
„Cea ce se întâmplă în cazul acestor alegeri depăşeşte imaginaţia”, a afirmat Saad al-Katatni, liderul blocului parlamentar al Fraţilor Musulmani şi de asemenea candidat, denunţând un climat de „trucaj” electoral.
Unii înalţi oficiali guvernamentali şi-au afirmat public dorinţa de a reduce cât mai mult posibil prezenţa islamiştilor în Parlament.
„PND şi Fraţii Musulmani sunt singurii actori de pe scena politică. Restul opoziţiei se mulţumeşte să servească drept decor”, apreciază un editorialist al cotidianului independent al-Masri al-Youm, Hassan Nafaa, potrivit căruia „egiptenii nu vor câştiga nimic prin aceste alegeri”.
Numeroase organizaţii non-guvernamentale egiptene şi străine au criticat organizarea şi climatul scrutinului.
„Din cauza represiunii exercitate de Guvern, este extrem de puţin probabil ca la acest sfârşit de săptămână să aibă loc alegeri libere şi corecte”, a apreciat organizaţia Human Rights Watch.
Pe de altă parte, preşedintele Mubarak şi premierul său Ahmed Nazif au promis public că scrutinul va fi „liber şi în conformitate cu legea”.
Dar puterea a respins în acelaşi timp apelurile privind prezenţa la alegeri a unor observatori internaţionali, afirmând că aceasta ar reprezenta o „ingerinţă inacceptabilă”. Această poziţie a creat tensiuni cu Statele Unite, marele lor aliat pe scena internaţională.
Opoziţia laică, divizată în aproximativ 20 de partide, nu are o strategie comună, dar speră să profite de pe urma unei slăbiri a puterii islamiştilor, pentru a-şi consolida prezenţa în Parlament.
Mohamed ElBaradei, fostul director al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA), nu a reuşit să convingă opoziţia să boicoteze aceste alegeri.
