Calea ferată Bucureşti-Constanţa se scumpeşte şi va mai întârzia un an. Fiscul a sechestrat vagoanele CFR, iar din acest motiv compania cere bani în plus de la buget.
Deşi a avut zece ani la dispoziţie pentru a repara cei 225 kilometri de cale ferată dintre Bucureşti şi Constanţa, în 2000 fiind semnat contractul de finanţare cu UE pentru repararea liniei, Ministerul Transporturilor nu va reuşi să termine lucrările nici anul viitor. Calendarul iniţial prevedea definitivarea lucrărilor în acest an, însă într-un proiect de act normativ ministerul estimează că lucrările vor continua şi anul viitor. Dacă pe tronsoanele Bucureşti Nord-Bucureşti Băneasa (5 km), Băneasa-Fundulea (35 km) şi Feteşti-Constanţa (79 de kilometri) lucrările de reparaţie sunt aproape terminate, iar trenurile pot circula cu până la 140 km/oră, pe aproape jumătate din întreaga distanţă, adică între Fundulea şi Feteşti (104 kilometri), lucrările sunt definitivate în proporţie de 50%.
Încă 33 de milioane în plus
Transporturile solicită majorarea valorii alocate de la bugetul de stat pentru lucrări cu 33 milioane de lei, pe motivul devalorizării monedei naţionale. Calculele iniţiale din 2006 – an în care au început lucrările – au fost făcute pe un curs de schimb de 3,5 lei pentru un euro, în condiţiile în care rata de schimb recomandată de Finanţe pentru perioada 2010-2011, folosită la fundamentarea proiectelor depăşeşte 4,2 lei pentru un euro.
Fac într-un an cât în patru
Lucrările nu vor putea fi definitivate anul viitor de constructorul Astaldi, care lucrează între Fundulea şi Feteşti decât în sistem de hei-rup. În cei patru ani scurşi de la demararea lucrărilor s-au cheltuit de la bugetul de stat aproximativ 20 milioane de lei, însă Transporturile promit că anul viitor vor cheltui de la buget de opt ori mai mult, adică 176 milioane de lei. Oficialii Ministerului Transporturilor justifică nivelul scăzut al sumelor cheltuite din fonduri publice în perioada 2007-2010 prin faptul că au fost folosite prioritar fondurile ISPA ale UE care riscau să fie pierdute. Potrivit schemei iniţiale, proiectul urma să fie finanţat în proporţie de 75% de UE (231 milioane euro), 25% bugetul de stat (77 milioane euro), alte 13 milioane de euro reprezentând taxe, avize, exproprieri, autorizaţii şi comisioane bancare suportate tot de stat.
Cum s-au sabotat reciproc instituţiile statului
Problemele la tronsonul Băneasa-Feteşti au apărut după ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a pus sechestru pe vagoanele CFR SA în contul datoriilor acestei companii la buget. Vagoanele sechestrate urmau să fie folosite la transportul pietrei sparte necesare lucrărilor. Faptul că CFR va asigura piatra spartă era tocmai una dintre prevederile contractului semnat cu Astaldi. În urma sechestrului, CFR SA a fost obligată să organizeze licitaţie pentru găsirea unui operator feroviar care să îi transporte materialele. Pe lângă creşterile de preţ, sechestrul pus de ANAF a avut drept consecinţă şi întârzieri importante în proiect. Surse din cadrul industriei feroviare afirmă că pentru ficare an de întârziere CFR SA plăteşte daune constructorului italian cifrate la 30 de milioane de euro. În plus potrivit directorului adjunct al CFR SA, Radu Irimia, România riscă să piardă 45 milioane de euro, adică o cincime din suma dată gratuit de către UE.