Aung San Suu Kyi, lidera Ligii birmane pentru democratie si laureata a Premierului Nobel pentru Pace, aflata in arest la domiciliu din 2003, a fost eliberata in cursul zilei de astazi, conform unor surse oficiale.
Suu Kyi a fost tinuta la izolare timp de 14 ani din ultimii 20.
In urma cu un an de zile, premierul britanic Gordon Brown isi exprima tristetea si „furia” fata de „mascarada de proces a lui Aung San Suu kyi”. La randul sau, presedintele francez Nicolas Sarkozy a calificat verdictul drept „brutal” si „incorect”.
Aung San Suu Kyi „nu ar fi trebuit sa fie judecata si nu ar fi trebuit sa fie condamnata”, a spus si secretarul de stat american Hillary Clinton.
Preşedintele SUA, Barack Obama, a calificat drept binevenită eliberarea liderei Ligii birmane pe care a numit-o „un erou şi o sursă de inspiraţie pentru toţi cei care luptă pentru drepturile omului în lume”.
Potrivit AFP, peste 1000 de susţinători ai lui Suu Kyi s-au strâns în faţa casei sale din Yangon, sperând să o vadă pe cea cunoscută sub numele de „The Lady”.
„O consider ca o mamă, ca o soră şi ca o bunică, pentru că este fiica liderului independenţei, generalul General Aung San. Are sângele tatălui ei”, a declarat Naing Naing Win, în vârstă de 45 de ani.
În ciuda riscurilor la care se supun, opunându-se regimului militar într-o ţară cu peste 2200 de prizonieri politici, mai mulţi susţinători ai lui Suu Kyi poartă tricouri cu poza ei şi care au întipărite cuvintele: „O susţinem pe Aung San Suu Kyi”.
Cea mai faimoasă disidentă din Myanmar a fost ţinută în arest la domiciliu din 2003. Sentinţa lui Suu Kyi a fost extinsă, anul trecut, după un incident bizar, când un american a înotat neinvitat în apropierea casei ei, situată pe malul unui lac, ţinând-o departe de scena primelor alegeri din 20 de ani.
Unii se tem că liderul juntei, Than Shwe, va continua să restricţioneze libertatea inamicului său numărul 1.
Avocatul ei, Nyan Win, a sugerat că ea va refuza acceptarea oricăror condiţii legate de eliberarea ei, la fel cum a făcut şi în trecut când a încercat, în zadar, să părăsească Yangonul, sfidând ordinele regimului.
Lupta dusă de Suu Kyi pentru ţara sa a avut un preţ mare. Soţul său, academicianul britanic Michael Aris, a murit în 1999, iar în ultima fază a luptei sale cu cancerul, junta i-a refuzat dreptul de a-şi vizita soţia. Ea nu şi-a mai văzut cei doi băieţi de mai bine de un deceniu şi nu şi-a cunoscut niciodată nepoţii.
Cel mai mic fiu al lui Suu Kyi, Kim Aris, în vârstă de 33 de ani, a sosit la Bangkok înainte ca mama sa să fie eliberată, dar nu se ştie încă dacă i se va da voie să o vadă.
Libertatea lui Suu Kyi este văzută de observatori ca un efort al regimului de a îmblânzi criticile internaţionale legate de alegerile de duminică.
Rezultatele alegerilor parţiale arată că forţele militare şi-au asigurat deja majoritatea în Parlament.
Decizia Ligii Naţionale pentru Democraţie de a nu participa la alegeri a divizat profund opoziţia din Myanmar, iar partidul lui Suu Kyi s-a desfiinţat, oferind rolului ei un viitor incert.
Deocamdată nu se cunosc prea multe despre planurile lui Suu Kyi, dar avocatul ei a precizat că aceasta doreşte să-şi facă un cont pe Twitter pentru a intra în contact cu generaţia internet.
Puţini se aşteaptă ca ea să renunţe la lunga luptă pentru libertate, iar acum atenţia se îndreaptă asupra capacităţilor ei de reunire a opoziţiei divizate pentru a aduce schimbarea democratică ce a lipsit din Myanmar pentru atâta timp.
