PDL i-a promis lui Marko Bela că, până la finele anului, Legea educaţiei va fi adoptată fie de Parlament, fie printr-o nouă asumare a răspunderii. Decizia va fi luată în două săptămâni.
Pedeliştii trag speranţe că motivarea Curţii Constituţionale va permite Guvernului să-şi angajeze din nou răspunderea pe controversata Lege a educaţiei, singura care ar putea aduce, din nou, pacea în coaliţie. Liderii PDL se agaţă de detaliile din comunicatul CCR de săptămâna trecută, în care nu se făcea referire la neconstituţionalitatea demersului asumării, ci doar la conflictul de ordin juridic dintre Parlament şi Guvern. Astfel, ei speră că legea merge mai departe, accentuând şi argumentul invocat de preşedintele Traian Băsescu potrivit căruia Curtea nu poate opri o procedură aflată deja în derulare. Cu aceste explicaţii au încercat pedeliştii să-i mai ţină o vreme pe unguri în Guvern, susţin surse participante la discuţiile de ieri ale coaliţiei. De altfel, vicele PDL, Cristian Boureanu, a admis luni că partidul se gândeşte încă la asumarea răspunderii.
UDMR mai aşteaptă 14 zile
Optimismul democrat-liberalilor nu este însă împărtăşit de UDMR. Preşedintele Uniunii a dat ieri PDL termen de două săptămâni să găsească soluţii pentru adoptarea actului normativ până la finele anului. „Nu ameninţ pe nimeni cu ieşirea noastră de la guvernare, dar eu nu vreau să fiu într-un guvern minoritar care numai aparent are o majoritate în Parlament. Am văzut acest lucru între 2007 şi 2008 cât de greu, cât de anevoios este”, a afirmat Marko Bela, întărind faptul că Uniunea vrea ca proiectele importante, precum legile pensiilor sau bugetul de stat, vor fi adoptate fără probleme. Liderul maghiar a respins totodată varianta trocului bani contra voturi. Cu alte cuvinte, el susţine că nu ar fi cerut sume mai mari de la bugetul de stat pentru a rămâne la guvernare. „Legea educaţiei nu este o monedă de schimb sau reforma, în general, nu este o monedă de schimb”, a subliniat Marko.
Hărdău scapă, dar are misiune
Şeful Comisiei de învăţământ din Senat, pedelistul Mihail Hărdău, a fost cruţat de sancţiune din partea partidului pentru atitudinea de la momentul aflării deciziei CCR. Cu o condiţie însă: urgentarea adoptării legii în comisie, dacă procedura asumării pică. „Domnul Hărdău are mandat ca în două săptămâni să treacă legea prin Senat. La cum îl cunosc, cred că se va ocupa şi va duce la îndeplinire acest mandat”, a declarat Boureanu după şedinţa conducerii PDL. Surse din Senat susţin însă că partidul nu are pârghiile necesare pentru a-l înlocui pe Hărdău din fruntea comisiei, întrucât el este ales de colegi, iar aceştia îl susţin. De altfel, Hărdău ar putea fi un pion important în viitoarele dezbateri pe marginea legii, dacă puterea decide să negocieze cu opoziţia. Nepedepsit scapă încă o dată şi europarlamentarul Cristian Preda, care afirmase în weekend că îi este ruşine că e membru PDL, referindu-se atunci la realegerea lui Antonie Solomon în funcţia de preşedinte al organizaţiei Craiova. „S-a dovedit că există mentalităţi diferite în cercurile intelectuale de la Bucureşti faţă de baza partidului, care este mult mai apropiată de oameni”, a comentat Boureanu. Totuşi, o parte a liderilor partidului nu acceptă acest gen de atitudine şi susţin că sunt liberi să plece din partid cei cărora nu le convine.
Anastase ignoră opoziţia
Nici Roberta Anastase şi Mircea Toader nu vor fi schimbaţi din funcţiile de la Camera Deputaţilor. Oficial, ei se bucură de sprijinul partidului, însă în spatele uşilor închise parlamentarii şi unii lideri cer decapitarea lor. Anastase este însă „intangibilă” atâta vreme cât e susţinută puternic de Cotroceni. Astfel, în ciuda boicotului opoziţiei, preşedinta Camerei încearcă să impună schimbarea regulamentului în aşa fel încât plenul să preia atribuţiile Biroului Permanent.
