SUA şi aliaţii europeni pregătesc un nou acord mai strict privind programul nuclear iranian, după ce Teheranul, lipsit de rachetele ruseşti, a acceptat reluarea negocierilor cu marile puteri.
Iranul a solicitat ca reluarea negocierilor cu marile puteri în jurul controversatului dosar nuclear iranian, întrerupte de un an, să aibă loc în Turcia, considerată de Teheran ca un aliat, data, estimată pentru 15 noiembrie, urmând a fi confirmată de către părţi. Deşi iranienii au acceptat reluarea dialogului cu grupul celor şase state implicate în negocierile privind programul nuclear iranian (Franţa, SUA, Rusia, Germania, Marea Britanie şi China), acesta nu va fi deloc facil, Teheranul punând condiţii. Potrivit şefului diplomaţiei UE, Catherine Ashton, intermediar al celor şase, grupul doreşte ca discuţiile să fie centrate pe programul nuclear iranian şi în special pe problema îmbogăţirii uraniului, considerat că serveşte obiectivelor militare, în timp ce Teheranul vrea discuţii lărgite pe probleme generale ale securităţii regionale, inclusiv deţinerea de arme nucleare de către Israel.
Duminică, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, i-a spus vicepreşedintelui american Joe Biden că doar o ameninţare militară „credibilă” ar putea face Iranul să se teamă de un atac vizând programul său nuclear în cazul în care nu opreşte cursa pentru obţinerea bombei nucleare. Răspunsul a venit rapid din partea secretarului american al Apărării, Robert Gates, care a asigurat că sancţiunile internaţionale „afectează mai profund” decât se aşteptau iranienii. Noile sancţiuni impuse Iranului în Consiliul de Securitate au fost făcute cu acceptul Rusiei şi Chinei, membre permanente şi aliate ale Teheranului. După rezoluţie, la Moscova, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a interzis livrarea către Iran a rachetelor S-300 care făceau obiectul unui acord ruso-iranian, contract criticat de occidentali şi de Israel. Europa, SUA şi Israelul s-au opus acestui contract pentru că sistemul perfecţionat de rachete S-300, echivalent sistemului Patriot american, ar permite Teheranului să apere eficient instalaţiile sale nucleare în cazul unor eventuale lovituri aeriene. În afara rachetelor sol-aer, Moscova a interzis şi livrarea altor tipuri de armament greu nepermise de rezoluţia ONU, precizând că va fi rambursat avansul plătit de iranieni.
După mai bine de o lună de la anularea contractului de livrare a rachetelor S-300, preşedintele iranian a tunat şi a fulgerat contra Rusiei, acuzând-o că a vândut Iranul Statelor Unite, sub influenţa Marelui Satan. Rusia a votat la ONU în favoarea sancţiunilor iraniene în pofida legăturilor cu Teheranul în domeniile economic şi energetic, fiind mult mai înclinată să continue construirea relaţiilor cu UE şi SUA, care îi conferă o influenţă mai mare în Europa şi în Asia. Multă vreme ostilă scutului antirachetă american în ţări din estul european, Rusia a acceptat invitaţia de a participa la summitul NATO de la Lisabona, unde se va aproba acest proiect. SUA doresc cooperarea cu Moscova pentru a pune în funcţiune scutul antirachetă în Europa, Moscova doreşte să fie tratată pe picior de egalitate ca participant la acest proiect. În UE, Franţa, Italia şi Germania au accelerat ritmul cooperării cu Rusia în domeniile militar, energetic şi economic. China îşi apără şi ea interesele în Occident, iar Ahmadinejad, lipsit de cei doi aliaţi puternici, Moscova şi Beijingul, priveşte cu optimism spre Ankara, ca aliat în regiune.
Arme prin firme-ecran
SUA au anunţat adăugarea pe lista neagră a întreprinderilor care favorizează programul nuclear iranian a 37 de firme cu sediile în Germania, Malta şi Cipru, pe care le acuză că servesc drept paravan pentru marina comercială iraniană. Departamentul Trezoreriei a afirmat că a identificat „37 de societăţi-ecran” implantate în porturile Hamburg, Limassol şi Sliema, societăţile în cauză urmând a face obiectul aceloraşi sancţiuni precum cele impuse marinei comerciale iraniene (IRISL), pentru care operează. 27 de societăţi vizate sunt înregistrate la aceeaşi adresă la Hamburg. Washingtonul acuză armatorul iranian că furnizează „servicii logistice ministerului iranian al Apărării pentru a facilita avansarea programului ilegal de arme de distrugere în masă şi a transportului încărcăturilor militare”. Până în prezent, Trezoreria a identificat 70 de societăţi-ecran care lucrează cu IRISL. Şeful serviciilor secrete britanice, MI6, a insistat pe necesitatea operaţiunilor comune ale serviciilor de informaţii în scopul obţinerii unui maximum de informaţii privind eforturile Iranului de a se dota cu arma nucleară.
