Moment crucial pentru Justiţie: cine vor fi noii şefi din CSM?

Noua componenţă a Consiliului pentru următorii şase ani va fi edificatoare pentru şansele unei schimbări profunde în Justiţie. Alegerile sunt umbrite de acuzaţiile aduse unor magistraţi controversaţi, care nu ar fi avut dreptul să candideze. Cancelariile de la Berlin, Londra şi Washington au transmis avertismente că sistemul trebuie reformat.

Alegerile care au loc astăzi pentru com­ponenţa Consilului Superior al Magistraturii reprezintă un moment crucial pentru viitorul justiţiei în România. Nominalizarea judecătorilor şi procurorilor care vor alcătui cel mai important organism profesional al magistraţilor vine într-un moment în care criticile formulate la adresa justiţiei române s-au înteţit. Numeroşi oficiali străini de rang înalt, printre care cancelarul german, Angela Merkel, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, şi cel al Marii Britanii, Martin Harris, au atras atenţia că ţara noastră rămâne încă departe de  standardele occidentale şi că, fără a-şi rezolva problemele care grevează actul de justiţie, România are şanse reduse de a atinge nivelul de dezvoltare pe care şi-l doreşte. Printre instituţiile cu cea mai mare responsabilitate în modernizarea justiţiei, CSM este considerat a avea de departe rolul esenţial. CSM deţine cele mai importante  pârghii în numirea magistraţilor în funcţii, dar şi  cele prin care pot fi sancţionate abaterile etice şi profesionale. Implicit, CSM are rolul strategic de a  reforma un sistem considerat de majoritatea românilor depăşit şi chiar nociv pentru sănătatea de­mo­craţiei şi a statului de drept, prin promovarea unor oameni cu un  comportament moral şi profesional ireproşabil. În  acest context, desemnarea unor membri CSM care să  se supună aceloraşi exigenţe este pre­condiţia  fundamentală ca procesul de reformă să reuşească. Un eşec în această zonă ne-ar putea costa nu doar eficienţa actului de justiţie, ci şi periclitarea unor proiecte de anvergură, cum este, spre exemplu, cel al aderării României la spaţiul Schengen.  Unele cancelarii europene au transmis deja Bucureştiului că problemele din justiţie  nu pot fi ignorate în luarea deciziei de a permite ţării noastre să se alăture statelor din grupul Schengen. 

Hotărârile nelegale ale Consiliului 

Desemnarea componenţei CSM reprezintă un  moment de referinţă  pentru activitatea acestui organism. Totuşi, alegerile de astăzi marchează una dintre cele mai mari controverse din jurul Consiliului Superior al Magistraturii, cea legată de ilegalitatea acestui proces. În mod bizar,  plenul CSM a hotărât că pot candida şi actuali membrii ai CSM (deşi legea interzice expres), că pot candida şi cei care nu au lucrat efectiv la instanţele  pentru care candidează (deşi legea interzice) şi că trei actuali membri CSM încă nu şi-au terminat mandatul (i-au înlocuit pe cei care s-au pensionat sau şi-au dat  demisia), deşi legea spune că alegerile sunt generale şi se organizează din şase în  şase ani. Plenul CSM a hotărât că procurorii Graţiela Isac şi Bogdan Licu, precum şi judecătorul Ana Lăbuş îşi păstrează locul în CSM deoarece nu şi-ar fi terminat mandatul de şase ani. De asemenea, plenul CSM a acceptat candidaturilor actualilor membri Lidia Bărbulescu, Dan Lupaşcu, Dan Chiujdea, Cristian Deliorga, deşi legea interzice un nou mandat. De asemenea, a validat candidatura Lidiei Barac  şi al lui Ovidiu Puţura, deşi ei nu lucrează efectiv la instanţa pentru care candidează, aşa cum prevede legea, ci sunt detaşaţi la Ministerul Justiţiei.

Prin comparaţie, Senatul avea un membru în CSM al cărui mandat a fost de doar un an (a înlocuit o persoană care a decedat), însă această instituţie a hotărât să facă alegeri şi pentru acest loc. „Noi am fost obligaţi de lege să scoatem şi acest loc pentru alegeri deoarece, aşa cum am mai spus, legea prevede clar: la CSM se fac alegeri generale din şase în şase ani, aşa cum pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se fac din patru în patru ani. Orice altă interpretare este în afara legii” ne-a declarat Toni Greblă, şeful Comisiei juridice a Senatului. Acesta a mai anunţat că va propune invalidarea alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii dacă nu au fost organizate alegeri pentru toate locurile din consiliu şi dacă vor candida foştii membri ai CSM şi cei care nu au profesat la instanţa pentru care candidează.

Procedură controversată

La alegerile de astăzi pentru Consiliul Superior al Magistraturii  candidează 23 de judecători pentru opt locuri (din cele nouă existente) şi 14 procurori pentru trei locuri (din cele cinci existente). Pentru judecătorii există trei candidaţi şi două locuri; pentru tribunale există nouă  candidaţi pentru un loc (al doilea se consideră ocupat de Ana Lăbuş  pe motiv că nu şi-a epuizat un mandat întreg de şase ani); pentru curţile de apel există opt candidaţi pentru trei locuri; pentru Înalta Curte există trei candidaţi pentru două locuri. Pentru parchetele de pe lângă judecătorii există doi candidaţi pentru un loc, pentru parchetele de pe lângă tribunale există cinci candidaţi pentru un loc (al doilea se consideră ocupat de Bogdan Licu); pentru parchetele de pe lângă curţile de apel sunt şapte candidaţi pentru un loc ; pentru Par­chetul General, DIICOT şi DNA nu se organizează alegeri, deoarece se consideră locul ocupat de Graţiana Isac.

Cum se aleg membrii CSM

Pentru judecătorii, magistraţii vin astăzi la tribunalele din capitala de judeţ unde profesează şi trebuie să aleagă doi dintre cei trei candidaţi. În cazul în care nu aleg doi candidaţi, votul se anulează. Pentru tribunale, magistraţii vin tot la tribunalul din capitala judeţului. Alegătorii trebuie să încercuiască un singur nume din cele nouă candidaturi. Dacă încercuiesc două – în mod normal, tribunalele au două locuri în CSM, dar unul rămâne ocupat de Ana Lăbuş care nu a epuizat şase ani de mandat-, votul se anulează. Pentru curţile de apel, magistraţii vin la Curtea de Apel de care aparţin , unde trebuie să aleagă trei candidaţi din opt. La Înalta Curte , magistraţii trebuie să aleagă două nume din cei trei candidaţi.

La fel se procedează şi în cazul parchetelor. Cu o excepţie : la Parchetul General, DIICOT şi DNA nu se organizează alegeri deoarece CSM a considerat locul ocupat de Graţiana Isac, membru CSM, aleasă în urmă cu circa patru ani în locul altui magistrat care s-a pensionat înainte de finalizarea mandatului.
Dacă sunt anulate prea multe buletine de vot, se organizează alte alegeri în câteva zile.

Senatul alege doi din patru candidaţi susţinuţi de societatea civilă

Pentru cei doi membri ai CSM- reprezentaţi ai societăţii civile şi-au depus candidatura patru persoane : Maria Cristina Ana , funcţionar la Ambasada Norvegiei, fost raportor al Comisiei Europene pe probleme de justiţie şi corupţie între anii 2005-2009, susţinută de Societatea Academică Română şi Freedom House; Victor Alistar , director executiv la Transparency International România, susţinut de Asociaţia Magistraţilor şi Pro-Democraţia, avocatul Mihai Rapcea, susţinut de Asociaţia Victimelor Mineriadelor; Corina Dumitrescu, susţinută de Universitatea Dimitrie Cantemir. Dintre cei patru candidaţi, plenul Senatului va alege doi membri prin vot.