S-a împlinit un an de la deschiderea „Facilităţii permanente” a US Army, dar până acum aceasta nu a fost prea utilă trupelor americane.
La sfârşitul lunii octombrie 2009, noua bază militară americană din Mihail Kogălniceanu şi-a deschis pentru prima dată porţile. Denumită în termeni tehnici militari americani „Facilitate permanentă” (Permanent Forward Operating Site – PFOS), noua bază, de câteva ori mai mare decât complexul de imobile pe care US Army l-a construit în anii trecuţi în fosta bază de aviaţie (baza mică) şi l-a utilizat pentru exerciţiile militare, este printre cele mai mari investiţii pe care guvernul SUA le-a făcut în Europa de Est. Din păcate pentru militari, mega-investiţia de aproape 50 milioane de dolari a rămas nefolosită pe tot parcursul acestui an, excepţie făcând un exerciţiu multinaţional de mică amploare, care de altfel s-a desfăşurat în poligonul Babadag. Ambasada Statelor Unite nu a confirmat nici un exerciţiu sau misiune a US Army în România până la sfârşitul anului, astfel că noua bază va rămâne goală. Se pare că planurile oficialilor americani au fost date peste cap de criza globală, efortul financiar fiind orientat cu precădere către teatrele de operaţiuni şi mai puţin spre antrenamentele în Europa de Est.
1.200 de muncitori, doi ani de lucru
Micul orăşel american de la Kogălniceanu a fost ridicat de la zero. Lucrările de construcţie au fost supervizate de corpul de ingineri al armatei americane şi au demarat în anul 2007, valoarea acestora ridicându-se la 48 milioane de dolari. Baza cuprinde 78 de clădiri la care au lucrat 1.200 de muncitori, dintre care 700 au fost români. Realizarea obiectivului s-a făcut în două faze. Prima etapă a scos din vistieria guvernului american 34,8 milioane de dolari, utilizaţi pentru finalizarea a 46 de structuri construite de o companie americană şi două din Turcia. Cea de-a doua fază a proiectului a „înghiţit” 12,5 milioane de dolari, iar construcţiile au fost realizate de firma americană AMEC. Facilitatea permanentă a fost ridicată practic pe terenul fostei Brigăzi 34 Mecanizate Dobrogea şi are o capacitate de cauzare de 1.600 de soldaţi.
Infanteria marină, la lucru
Aşa cum am menţionat mai sus, americanii au susţinut anul acesta un singur exerciţiu la Kogălniceanu. „Black Sea Rotational Force 10″ a reunit peste 300 de militari din SUA, România, Ucraina şi Macedonia. Aplicaţia a fost structurată pe trei etape, prima din acestea prevăzând o serie de operaţiuni de menţinere a păcii, proceduri NATO şi antrenamente cu muniţie reală executate de militarii Batalionului de Infanterie Marină împreună cu Corpul Infanteriei Marine SUA din Europa (MARFOREUR). Toate acestea s-au desfăşurat în Poligonul Babadag, din judeţul Tulcea. Deşi de mici dimensiuni, unicul exerciţiu de anul trecut a punctat o premieră, respectiv prima misiune executată în comun de infanteria marină română cu infanteria americană. În rest, nici o noutate.
Nu au plătit subcontractorii
Pe lângă cel mai slab an din punct de vedere al exerciţiilor militare, 2010 a marcat şi primul eveniment negativ. În februarie 2010 câţiva agenţi economici care sunt subcontractori ai Framaco FMJV Metis, compania care deţine contractul de construcţie a bazei de la Mihail Kogălniceanu, au blocat cu cinci autotrenuri intrarea în noua bază. Motivul, o datorie de 5, 5 miliarde lei vechi pe care companiile care lucrează direct cu guvernul american o aveau de achitat subcontractorilor români. La mai bine de o lună de la scandal, subcontractorii nu au încasat sumele promise, ci doar o parte din restanţe. Câţiva dintre subcontractori au pornit acţiuni în justiţie împotriva companiei Framaco FMJV Metis, pentru că, la rândul lor, au fost presaţi de distribuitorii de piatră care au oferit materia primă pentru construirea drumurilor de acces din bază.
