Mai mulţi lideri politici au fost suspectaţi de procurorii DIICOT că ar fi favorizat, prin influenţă şi informaţii, grupul rusesc Marco, pentru obţinerea de energie la preţuri preferenţiale. În final, procurorii au închis dosarul.
Dosarul privind afacerile cu energie ieftină, derulate de grupul rusesc Marco, proprietarul ALRO Slatina, a fost închis de procurorii DIICOT, astfel că personaje implicate în anchetă, precum Elena Udrea, Dorin Cocoş, Theodor Stolojan, Attila Verestoy şi Dan Voiculescu, au scăpat de răspundere penală pentru acuzaţiile de tentativă la subminarea economiei naţionale. Neînceperea urmăririi penale a fost dată de procurori şi în cazul jurnalistului Bogdan Chirieac, a fostului şef de la Nuclearelectrica, Teodor Chirică, dar şi a celor trei conducători ai ALRO Slatina, Marian Daniel Năstase, Vitaly Maschitskiy şi Valery Krasnov. Consultantul străin, Vadim Benyatov, a fost, la rândul său, scos de sub urmărire penală, el fiind trimis în judecată într-un alt dosar legat de aceeaşi speţă.
Grupul Marco a fost suspectat că, folosindu-se de ALRO, a încercat să obţină contracte avantajoase de energie de la Nuclearelectrica. Argumentănd că ALRO Slatina este un mare consumator de energie, Marco ar fi intenţionat de fapt să revândă o bună parte pe piaţa liberă, evident, la preţuri mai mari decât cele de achiziţie.
„Faptele nu există”
Dosarul privind afacerea ALRO-Marco fusese disjuns din cele două mari dosare de privatizări -frauduloase în care fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, este acuzat că a fost instrumentul unei reţele de spionaj care a pus mâna ilegal pe mai multe companii de importanţă strategică pentru statul român. Cercetările iniţiale în cauza în care au fost implicaţi demnitarii români s-au făcut pentru acuzaţii de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la subminarea economiei naţionale. Însă în urma anchetei, din documentele intrate îm posesia RL, procurorii DIICOT au ajuns la concluzia că „faptele nu există”. Din pricina numelor de politicieni care au făcut obiectul cercetărilor, afacerea ALRO-Marco a revenit în atenţie în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale de anul trecut. Atunci, fostul procuror Ciprian Nastasiu scria într-o carte lansată în toiul campaniei, că toţi cei amintiţi formaseră un adevărat grup infracţional, având ca scop favorizarea grupului de firme rusesc Marco, în dauna economiei naţionale.
Despre fostul jurnalist Bogdan -Chirieac, ex-procurorul Nastasiu scria că ar fi „agent de influenţă”, deţinând poziţia de şef al reţelei de culegere de informaţii aflată la dispoziţia conducerii ruseşti a ALRO Slatina. De altfel, Chirieac a şi fost audiat de procurorii-DIICOT în legătură cu un contract în urma căruia ziarul „Gîndul”, ar fi primit 50.000 de euro de la ALRO. Ciprian Nastasiu mai scria că influenţa grupului era exercitată pentru ca ALRO Slatina să achiziţioneze energie de la Nuclearelectrica la un preţ preferenţial. În acel context, senatorul UDMR Attila Verestoy era suspectat că ar fi promovat interesele grupului Marco în domeniul gazelor naturale. De precizat, că toate aceste dosare, cunoscute public şi sub numele de „dosarele privatizărilor strategice”, au avut la bază sesizarea Serviciului Român de Informaţii. Potrivit lui Nastasiu gruparea ar fi avut trei coordonatori: Vitaly Maschitsky, Valery Krasnov şi Vadim Benyatov Don. Acesta din urmă mai are un dosar penal în care a fost trimis în judecată încă din 13 septembrie 2007.
Spionaj şi trădare
În speţele privind privatizările strategice, procurorii DIICOT au trimis în instanţă un dosar în care Vadim Benyatov este acuzat de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, cu caracter transnaţional şi spionaj. Într-un alt dosar Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, angajaţi în diferite ministere, sunt judecaţi pentru obţinerea în mod ilegal a unor informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniul energetic şi al comunicaţiilor..
În aceste dosare, aflate pe rolul instanţei, mai sunt judecaţi şi Codruţ Sereş, fost ministru al Economiei, dar şi Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor în Guvernul Tăriceanu. Anchetatorii au stabilit că cei doi deveniseră două instrumente ale reţelei de spionaj care activa în România.
