Vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes, a lărgit ieri discuţia despre autonomie teritorială cu numele a două judeţe: Satu Mare şi Bihor, ambele aflate la graniţa cu Ungaria.
„Avem de gând să introducem autonomia teritorială şi în alte regiuni în afara secuimii, în ţinuturile aşa-numite Partium, adică Bihor şi Satu Mare, unde suntem în relativă majoritate într-o oarecare regiune restrânsă”, a spus ieri fostul episcop, la Oradea, capitala de judeţ a Bihorului. Această propunere ar urma să fie pusă şi în aplicare „cu consimţământul politicului românesc, desigur, prin înţelegere reciprocă”, a mai precizat Tokes, vicepreşedinte al Parlamentului European. Ipoteza-şoc vine într-un moment în care „vedetele” discuţiei despre autonomia maghiarilor au fost judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, unde majoritatea populaţiei este de etnie maghiară. Bihorul şi Satu Mare, cu 25 respectiv 35% de etnici maghiari, fac pentru prima dată obiectul unei asemenea dezbateri.
Kelemen Hunor: „Nu e momentul”
La prima vedere, Laszlo Tokes este şi singurul care pare să ia în serios introducerea autonomiei teritoriale în cele două judeţe. Reprezentanţii UDMR au declarat, pentru România Liberă, că n-au discutat niciodată despre o posibilă autonomie în Bihor şi Satu Mare. De altfel, nici subiectul autonomiei altor regiuni, inclusiv a Ţinutului Secuiesc, nu ar fi fost abordat recent în coaliţia de guvernare. „Această discuţie trebuie reluată într-o perioadă mai calmă, sper ca anul viitor să fie un moment în care să putem discuta un pic mai relaxat despre aceste proiecte. Acum nu e momentul”, a precizat Kelemen Hunor, al cărui nume este vehiculat ca succesor al lui Marko Bela la conducerea UDMR. Ministrul Culturii se declară totuşi în favoarea autonomiei, dar al acelui tip care ar aduce decizia mai aproape de cetăţean, dar nu pe criterii etnice. Propunerea Tokes nu ajunsese ieri şi la urechile consilierului prezidenţial Peter Eckstein Kovacs, de la Departamentul pentru Minorităţi: „Nu cunosc amănunte, nu vreau să fac niciun comentariu”.
„Aveau nevoie de ieşire înspre Ungaria”
Deputatul PD-L Marius Dugulescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Minorităţi din cadrul Camerei Deputaţilor, cataloghează însă declaraţia lui Laszlo Tokes drept „periculoasă”.Potrivit acestuia, este pentru prima dată când cele două judeţe sunt aduse într-o discuţie ce vizează o posibilă autonomie. „Eu chiar mă gândeam ce-o să facă ei cu trei judeţe în mijlocul ţării. Se pare că aveau nevoie de ieşirea înspre Ungaria, poate de asta s-au complicat acum cu încă două judeţe, că altfel erau izolaţi, în mijlocul României”, ne-a declarat deputatul. Pe de altă parte, ceea ce-şi doreşte Laszlo Tokes va fi greu de realizat, dacă nu chiar imposibil, crede profesorul Ovidiu Pecican, de la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. Acesta consideră declaraţiile oficialului „o furtună într-un pahar cu apă”. „Şi eu vreau autonomie. Şi în Brăila, şi peste tot. Domnul Tokes, prevalându-se de poziţia domniei sale la Parlamentul European şi de profilul de revoluţionar pe care îl are, lansează din când în când câte o temă de dezbatere”, spune analistul. Potrivit acestuia, autonomia nu trebuie legată de criterii etnice, aşa cum face fostul episcop. „Ar fi bine ca domnul Laszlo Tokes să îşi precizeze foarte clar termenii şi accepţiunea în care îi foloseşte pentru a avea o bază de discuţie clară. Altminteri, descentralizarea şi autonomia teritorială este, cel puţin la nivelul declaraţiilor, o realitate pe care o vizează politicile noastre, pentru întreaga ţară însă”, a explicat Ovidiu Pecican.
Aflat în vizită la Budapesta, preşedintele Traian Băsescu a declarat, în februarie 2009, că România nu va acorda niciodată autonomie teritorială pe criterii etnice.
