Curtea Constituțională, condusă de Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD, a luat, în ultima perioadă, mai multe decizii menite să întărească puterea politicienilor în dauna procurorilor.
Procurorul-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, este obligată să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009 şi să furnizeze informaţiile solicitate sau să pună la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, a statuat, marți, Curtea Constituțională (CCR), cu majoritate de voturi.
„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a se prezenta în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În soluţionarea conflictului, Curtea a constatat obligaţia doamnei Laura Codruţa Kovesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, se arată în comunicatul DNA.
Pe de altă parte, CCR a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi PÎCCJ generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA pentru neprezentarea în faţa Comisiei de anchetă şi de refuzul PÎCCJ de a transmite Comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.
Curtea Constituţională a României (CCR) a judecat, marți, cererile formulate de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Liviu Dragnea, în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Ministerul Public, componentă a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte.
Scandalul ordonanței 13
Decizia de ieri vine după mai multe hotărâri care au dat câștig de cauză politicienilor din PSD și ALDE. În unele cazuri, magistrații constituționaliști au evitat să ia o decizie, dar ezitările lor ar putea cântări greu. Astfel, la începtul anului Curtea Constituțională (CCR) a evitat să se pronunțe pe fond în privința Ordonanței de Urgență 13, pe motiv că Guvernul a abrogat actul normativ, prin Ordonanța de Urgență 14. Prin ordonanța 13, Guvernul Grindeanu stabilea că abuzul în serviciu nu se pedepsește dacă prejudiciul este sub 200.000 de lei. Președintele PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru abuz în serviciu, într-un dosar în care prejudiciul este de 108.000 de lei. Refuzul de atunci face posibilă revenirea ordonanței 13. Recent, CCR a fost sesizată de Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, în legătură cu constituționalitatea ordonanței 14. O eventuală abrogare a ordonanței 14 deschide drumul către revenirea la prevederile ordonanței 13.
În schimb, CCR a decis că DNA nu avea dreptul să-i ancheteze pe miniștrii implicați în adoptarea ordoananței 13, analizând o sesizare a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.”Niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acţiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege”, concluzionează CCR, potrivit motivării din 10 martie.
Practic, DNA nu mai poate ancheta emiterea unor legi și a unor ordonanțe de urgență.
Parlamentul, invitat să-l salveze pe Dragnea
După patru amânări, magistrații CCR au respins, în luna mai, ca fiind inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, față de legea care prevede că persoanele cu condamnări penale nu pot face parte din Guvern ( 90/2001 ). Acest act normativ l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să fie premier, pentru că fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul fraudării referendumului din 2012. Potrivit motivării, CCR consideră că interdicția trebuie să înceteze în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, însă afirmă că revine Parlamentului sarcina să coreleze condițiile de acces în funcția de membru al Guvernului și cea de parlamentar. Or, parlamentarii își pierd mandatul doar în caz de condamnare cu exectuare, nu și în caz de condamare cu suspendare, cum se întâmplă în cazul miniștrilor. Practic, majoritatea PSD-ALDE este invitată să decidă dacă înăsprește regimul de sancționare a parlamentarilor sau diluează restricțiile pentru guvernanți. Dacă s-ar merge pe cea de-a doua variantă, Dragnea ar putea să fie membru al Guvernului.
Și o altă motivare a CCR mută decizia în terenul Parlamentului, dominat de majoritatea PSD-ALDE. CCR a respins o excepție de neconstituționalitate ridicată de Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, judecată în același dosar de abuz în serviciu, împreunp cu liderul PSD.
În motivarea publicată pe 21 iunie se menționează, însă, că încă de anul trecut judecătorii CCR au stabilit că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului. Legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia determinând apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, menţionează CCR.
Curtea de Apel: Cenzura lui Dorneanu, neconstituțională
Curtea de Apel București (CAB) apreciază că hotărârea CCR prin care sunt cenzurate de la publicare opiniile separate și concurente încalcă o serie de legi și Constituția României. Aprecierile apar în motivarea deciziei prin care CAB a respins o cerere de suspendare a hotărârii CCR formulată de avocata Elenina Nicuț. Cererea a fost respinsă doar pe motive de formă, și anume faptul că reclamanta nu a îndeplinit condiția pagubei iminente.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel arată că au fost încălcate prevederile legii de funcționare a CCR (47/1992).” Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia”, se menționează în articolul 59 al Legii CCR. Potrivit Hotărârii CCR nr. 1/2017, un judecător care redactează o opinie separată sau concurentă trebuie să o predea preşedintelui CCR şi, dacă sunt abateri de la regulile stabilite, i se va cere să o refacă. În cazul în care judecătorul nu se conformează, preşedintele Curţii poate dispune ca opinia „să nu se publice în Monitorul Oficial sau pe pagină de internet a Curţii şi nici să nu se ataşeze la dosarul cauzei”.
Instanța mai constată că Hotărârea CCR încalcă și articolul 31 din Constituție, privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și dispozițiile subsecvente ale Legii privind informațiile publice (544/2001) privind același aspect.
Hotărârea CCR nr. 1/2017 a fost adoptată de plenul CCR în luna iunie, după ce judecătorul Livia Stanciu a avut mai multe opinii separate, contrazicând poziția președintelui Valer Dorneanu în privința unor decizii favorabile PSD.
