Cahlele au fost pictate în ultima fabrică de sobe manuale din Transilvania, iar vernisajul „Teracota, mon amour!“ va avea loc la Acuarela, în București, de mâine, când are loc „Noaptea Albă a Galeriilor“.
Expoziţia este curatoriată de Alexu Toader. „Teracota, mon amour!” reprezintă o colaborare între Asociaţia Imbold şi Teracota Mediaş, scrie News.ro. Alături de piesele cera-mice, „Teracota, mon amour!” expune şi o sobă mobilă cu cahle pictate, lipită cu pământ galben şi montată de unul dintre sobarii de la Teracota. Expoziţia va fi deschisă în Bucureşti în perioada 6 octombrie – 6 noiembrie, urmând a fi relocată în Mediaş şi Sibiu.
Fabrica de teracotă din Mediaş a fost înfiinţată în anul 1906 şi avea 25 de muncitori. După 110 ani, fabrica are aproximativ acelaşi număr de angajaţi şi produce cahle manuale folosind aceleaşi tehnici şi materiale ca în 1906. Fiecare cahlă este turnată, finisată, glazurată şi pictată manual. În arhiva fabricii este adunată o colecţie amplă de cahle şi mulaje de cahle transilvănene, inclusiv reproduceri după sobe rare de la Muzeul Astra din Sibiu.
O parte dintre acestea vor fi turnate, pictate şi expuse la Bucureşti în cadrul unei expoziţii itinerante, lansată cu ocazia NAG 2017 la Bucureşti. La eveniment va fi prezentă o parte din echipa fabricii.
Cahlele pictate şi soba vor fi însoţite de explicaţii şi de un workshop de turnat cahle folosind matriţele şi lutul amestecat cu nisip cu care se lucrează în fiecare zi în cadrul manufacturii. Despre cuptorul de cahle se spune că este unul dintre cele mai reprezentative artefacte din civilizaţia românească şi cu precădere în cea ardeleană, un artefact capabil să redea evenimente şi schimbări petrecute la nivelul societăţii din punct de vedere etnic, politic, social, economic.
“Sobele formate din plăci ceramice, plate sau tubulare au devenit, timp de secole, pretextul unor continue ino-vaţii tehnice şi experienţe artistice, decorative sau colo-ristice (…), transformând această construcţie arhitectonică combinată cu o instalaţie de încălzire (…) într-o adevărată capodoperă artistică, simbolul poziţiei sociale, economice, al cre-dinţei religioase”, spune prof. dr. Corneliu Bucur, de la Muzeul Astra.
Sobele cu cahle, produs de import occidental, s-au răspândit iniţial în ma-rile oraşe din Transilvania, breslele meşteşugăreşti specifice fiind atestate în 1376 în Sibiu, Sebeş, Sighişoara şi Orăştie. Cele mai prestigioase sunt cele ale saşilor din Braşov şi Sibiu, urmate de cele ale secuilor din Covasna şi Harghita şi de cele ale habanilor din Moravia.
Treptat cahlele s-au răspândit din mediul urban spre mediul rural şi de la familiile nobiliare la ţăranii sau meşteșugarii români înstăriţi.
