Tribunalul Bucureşti susţine că patronul OTV trebuia inculpat pentru o faptă mult mai gravă decât şantajul, iar procurorul DNA care a instrumentat dosarul ar fi trebuit să pună în mişcare acţiunea penală pentru infracţiunea de constituire a unui grup de criminalitate organizată. Instanţa a motivat că existau indicii suficiente care susţineau această acuzaţie. Şi totuşi, l-au eliberat.
În motivarea hotărârii de eliberare din arest a lui Dan Diaconescu pronunţată de Tribunalul Bucureşti la data de 26 iunie, judecătorii au identificat indicii potrivit cărora patronul OTV ar fi conducătorul unei grupări de criminalitate organizată. Potrivit Tribunalului Bucureşti, „ne regăsim în faţa unui grup infracţional organizat, cu o structură bine stabilită, cu roluri foarte clare, atribuţii de conducere având inculpatul Dan Diaconescu, liderul grupării infracţionale şi cu putere de comandă şi control asupra membrilor executanţi”. Între executanţi magistraţii îi identifică pe „clarvăzătorul” Dorel Pârv (realizator de emisiuni TV şi colaborator al lui Dan Diaconescu), precum şi pe reporterul Mihaela Moise şi pe administratorul societăţii care deţine licenţa de emisie a OTV, Diana Voiculescu.
Potrivit judecătorilor, Pârv, interfaţa dintre Dan Diaconescu şi denunţătorul Florin Moţ, era personajul care realiza şantajul, reporterul era implicat în realizarea materialele compromiţătoare despre victimă, iar administratorul OTV finanţa realizarea acestor materiale compromiţătoare la indicaţiile lui Dan Diaconescu. Probele ar fi interceptările convorbirilor şi declaraţiile tuturor celor implicaţi în acest dosar penal.
„În speţă există indicii în acest sens, la acest moment neputându-se stabili cu certitudine vinovăţia ultimelor două persoane ( respectiv reporterul Mihaela Moise şi administratorul Diana Voiculescu-n.n.), dar este atributul procurorului să facă verificările corespunzătoare”, spun judecătorii. În aceste condiţii, Tribunalul Bucureşti „apreciază că prezumtivul grup organizat foloseşte mijloace laborioase mascate în spatele unui post de televiziune şi, invocând libertatea presei, pentru a da o notă de aparentă legalitate activităţii infracţionale, denaturează sever sensul constituţional al acestui concept”. Judecătorii găsesc totuşi circumstanţe atenuante şi pentru procurorul DNA, precizând că „Tribunalul este pe deplin conştient de dificultăţile documentării unei astfel de organizaţii infracţionale despre care există date în speţă deoarece, în lipsa unui flagrant sau a unor înregistrări ambientale concludente, toate persoanele implicate au interesul să nu declare adevărul pentru simpul motiv că s-ar putea autoincrimina”.
Arestarea ar fi fost totuşi necesară?
Tribunalul apreciază că „procurorul este persoana care are deplinătate de atribuţii în identificarea şi probarea activităţii infracţionale. Cum însă în speţă procurorul nu a pus în mişcare acţiunea penală şi pentru infracţiunea mult mai gravă prevăzută de legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate – din motive ce exced analizei prezentului recurs – şi s-a mărginit să propună arestarea preventivă a celor doi inculpaţi (Dan Diaconescu şi Doru Pârv- n.n.) doar pentru infracţiunea de şantaj(…) Tribunalul nu va putea avea în vedere la individualizarea măsurii arestării preventive ce se impune în speţă şi infracţiunea de constituire a grupului infracţional organizat”. În aceste condiţii, motivează judecătorii, în ceea ce îl priveşte pe Dan Diaconescu „se impune alegerea uneri alte măsuri preventive, respectiv aceea de a nu părăsi ţara”. Dând senzaţia că se contrazice, instanţa subliniază că singurul motiv de a aplica o măsură preventivă mai blândă decât cea reţinută de prima intsnţă de judecată este faptul că inculpatul Dan Diaconescu nu este recidivist şi are un copil în întreţinere”. Magistraţii au dispus eliberarea din arest , deşi „apreciază drept pertinente observaţiile procurorului potrivit căruia, prin intermediul postului de televiziune pe care îl conduce, inculpatul Dan Diaconescu ar putea, direct sau indirect, să influenţeze ancheta în curs prin presiuni exercitate asupra victimelor sau martorilor”. Pentru a se evita o astfel de consecinţă negativă asupra bunului mers al procesului, Tribunalul a stabilit ca inculpatul Dan Diaconescu să nu se apropie de partea vătămată ( primarul Florin Moţ care a denunţat şantajul), de coinculpatul Dorel Pârv ( care a fost menţinut în arest pentru că este recidivist) şi de martora Mihaela Moise ( fost reporter OTV, realizatorul materialelor compromiţătoare despre primarul Moţ). „Observaţiile procurorului, care a arătat că de la momentul reţinerii şi până în momentul judecării arestării şi apoi a recursului la arestarea preventivă ( pronunţată în prima instanţă de Judecătoria Sectorului 1- n.n.), angajaţii şi invitaţii postului OTV i-au adresat insulte, calomnii şi ameninţări, excede recursul de faţă, atâta vreme cât aceste fapte nu au fost comise de coinculpaţi. Există însă posibilitatea şi chiar obligaţia organului de cercetare penală (…) să se sesizeze din oficiu pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj” precizează judecătorii Tribunalului Bucureşti. Imediat după ce a părăsit arestul preventiv, Dan Diaconescu s-a dus la OTV unde a vorbit ore în şir despre arestarea sa.
Diaconescu şi Pârv „au săvârşit cu vinovăţie faptele de care sunt acuzaţi”
Judecătorii Tribunalul Bucureşti precizează că „parcurgând materialul probator efectuat până în acest moment, se conturează presupunerea rezonabilă că cei doi inculpaţi (Dan Diaconescu şi Doru Pârv) au sâvârşit cu vinovăţie faptele de care sunt acuzaţi şi, de asemenea, acelaşi material probator relevă indicii cu privire la o activitate ilicită mult mai amplă decât cea reţinuţă în propunerea de arestare preventivă”. Potrivit instanţei Tribunalului Bucureşti, în luna iunie 2009, Dan Diaconescu şi Doru Pârv au făcut presiuni asupra părţii vătămate, Florin Ion Moţ, primarul comunei Zărand din judeţul Arad, ameninţându-l cu o campanie de presă împotriva sa la postul OTV dacă nu plăteşte 200.000 de euro. În cadrul acestei campanii de presă de 20-30 de episoade, urmau să fie date în vileag activităţile ilicite în urma cărora victima Moţ şi-a făcut averea. Iniţiativa infracţională s-a bazat pe datele şi informaţiile reporterului OTV Mihaela Moise. În declaraţia sa de martor, Mihaela Moise a susţinut că Dan Diaconescu a însărcinat-o să facă investigaţii în comuna Zărand şi un reportaj cu privire la averea primarului Moţ. De asemenea, Moise a susţinut că l-a informat direct pe Dan Diaconescu despre activităţile presupus ilicite ale primarului arădean. Potrivit Tribunalului Bucureşti, martora Mihaela Moise a obţinut de la Dan Diaconescu „aprobarea expresă şi mijloacele financiare pentru realizarea reportajului în comuna Zărand”.
De ce a fost eliberat?
Potrivit argumentelor judecătorilor Tribunalului Bucureşti, Dan Diaconescu pare a fi liderul unei grupări de criminalitate organizată, periculos pentru că este „subtil” şi îşi realizează intenţiile infracţionale prin intermediul subordonaţilor săi. Pe mai multe pagini magistraţii susţin că există indicii suficiente care ar fi putut susţine această acuzaţie. Deşi nu se spune explicit, din hotărârea Tribunalului se poate deduce că Dan Diaconescu a fost eliberat pentru că procurorul de caz nu a cerut menţinerea în arest mai ales pentru infracţiunea de constituire a unui grup de criminalitate organizată. Oare instanţa nu putea să aibă rol activ şi să ataşeze ea această infracţiune la dosar, dacă tot a susţinut că existau indicii suficiente care să probeze acuzaţia de constituire de grup organizat? În mod paradoxal, spre finalul argumentelor, Tribunalul Bucureşti menţionează că l-a eliberat pe Dan Diaconescu pe motiv că nu este recidivist şi are un copil în întreţinere.
Dan Diaconescu şi colaboratorul său Doru Pârv au fost reţinuţi de procurorii DNA pe 22 iunie 2010 pentru şantajarea primarului Florin Moţ, de la care ar fi cerut 200.000 de euro şi ar fi primit 30.000 de euro şi 4.200 lei. Instanţa Judecătoriei Sectorului 1 a hotărât arestarea pentru 29 de zile a ambilor inculpaţi. În recurs, Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea lui Dan Diaconescu şi menţinerea în arest doar a lui Pârv, deoarece este recidivist.
