Din interceptările convorbirilor telefonice şi ambientale care apar în motivele arestării patronului OTV Dan Diaconescu şi a colaboratorului său Doru Pârv, rezultă implicarea celor doi în şantajarea primarului din Zărand, Ion Moţ, argumentează judecătorii. Redăm mai jos conţinutul motivelor arestării şi fragmente din interceptările convorbirilor dintre persoanele implicate în acest dosar.
Procurorul Gheorghe Bocşan a cerut arestarea preventivă a lui Dan Diaconescu şi Doru Pârv pentru 29 de zile pentru şantaj şi ameninţare. Potrivit judecătorilor, există „probe şi indicii temeinice in sensul săvârşirii de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute in sarcina acestora.”
Cum a ajuns OTV să filmeze averea primarului din Zărand
În motivarea arestării se aminteşte că, în iunie 2009, în comuna Zărand din judeţul Arad „a apărut o echipă de reporteri ai OTV din care făcea parte şi Mihaela Moise, care la acea vreme era angajată a postului OTV, echipă care a luat imagini de pe raza comunei respective, intrând in curţile diferiţilor locuitori ai comunei Zarand şi întrebându-i pe aceştia despre averea primarului. Practic tinta acestei echipe de reportaj era să filmeze averile primarului” Ioan Florin Moţ.
Potrivit procurorului, există declaraţii de martori luate in cursul urmăririi penale care atestă această împrejurare, dar nu s-a aflat cine a trimis echipa de filmare în comuna arădeană. şi nu s-a putut proba că Diaconescu sau Pârv au cerut reporterilor să filmeze proprietăţilor primarului. „Acesta disperat şi panicat de interesul brusc al postului OTV cu privire la averea sa personală,(…) a inceput să se intereseze despre motivul prezentei acelei echipe OTV in comună. În acest sens l-a contactat de la bun început pe Pârv Dorel. pe care il cunoştea pentru că acesta are o societate comercială in care desfăşoară activităţi paranormale, ghiceşte viitorul oamenilor privind existenţa diferitelor boli după cum susţine dumnealui. Cert este că primarul Moţ, prin fiul său, a fost clientul lui Pârv Dorel, fiul primarului Moţ fiind suferind de o afecţiune medicală, iar primarul a cerut sprijinul pentru vindecarea fiului său,” arată textul.
200.000 de euro în schimbul tăcerii
Potrivit acestora, primarul i-a cerut lui Pârv să se intereseze la Diaconescu pentru a afla de ce echipa de reporteri se interesează de averea lui. Din declaraţiile lui Moţ, ca şi din interceptările convorbirilor telefonice şi ambientale şi schimburile de mesaje SMS dintre părţile implicate în dosar, s-a stabilit că „Pârv Dorel l-a încunoştiinţat pe primarul Moţ că, practic, campania respectivă este o campanie de denigrare iniţiată de postul OTV şi in special de Dan Diaconescu, in comuna respectivă. De asemenea, atunci când Moţ Ion Flori i-a cerut lui Pârv să vadă in ce mod poate scăpa de o asemenea denigrare in presă, i-a răspuns că trebuie să dea suma de 200.000 Euro pentru că aceasta este suma pretinsă de Dan Diaconescu pentru a nu difuza materialul denigrator la adresa primarului, realizat de Mihaela Moise şi de echipa sa de reporteri”.
Aceste detalii au fost reconstituite din declaraţii şi din interceptările făcute după ce primarul Moţ a sesizat parchetul, precizează judecătorii. „Se poate invoca o înregistrare a unei convorbiri ambientale ce a fost înregistrată de DNA şi care a avut loc in municipiul Arad intre Pârv Dorel şi Moţ Ion in data de 10.07.2009 in care se arată textual:
„PÂRV DOREL – PETRU: (…) Cine-o şti ce impresie are DIACONESCU?! Că eu i-am spus exact ce mi-ai spus … ce mi-ai spus, cum mi-ai spus. (…) Pentru că el la un moment dat, ştii că ţi-o zis două sute de mii de euro?
MOŢ ION FLORIN: Două sute de mii de euro a zis, da.
PÂRV DOREL – PETRU: (…) Eu am impresia că el crede că tu mi-ai dat mie ăia cincizeci de mii de euro. Eu de aia am vrut să vorbeşti cu el”.
Convorbiri de acest fel au loc în mod regulat, pe parcursul a trei luni de zile, potrivit judecătorilor. Ele au fost prezentate pe larg în referatul cu propunere de arestare preventivă a celor doi inculpaţi. „Din toate aceste convorbiri telefonice, de obicei purtate intre partea vătămată şi Pârv Dorel se folosesc expresiile „bani pe contract” sau „ Dan Diaconescu a zis că nu mai ţine contractul”, sau „când vine omul cu banii pe contract”. În discuţiile cu Diana Voiculescu se folosesc aceiaşi termeni, iar convingerea parchetului este că şi de această dată s-a folosit un limbaj codat pentru a da o aparenţă de legalitate şi având probabil suspiciunea că unele convorbiri telefonice sunt înregistrate. Dan Diaconescu a folosit intotdeauna genul acesta de expresii. Acestea camuflează de o manieră acceptabilă un contract de publicitate sau de sponsorizare sau a altui tip de contract pentru spălarea de bani negrii care intră in buzunarul celor care lucrează la acest post de televiziune pentru a difuza sau a nu difuza anumite materiale compromiţătoare pentru unii sau pentru alţii în funcţii de diferitele tipuri de interese si jocuri economice pe care d-nul Dan Diaconescu le face”, se arată în motivare.
Există de asemenea convorbiri telefonice în care Pârv face presiuni directe asupra lui Moţ, spunându-i că, dacă nu va da suma de bani care mai trebuie dată, Dan Diaconescu va continua campania de denigrare impotriva a cestuia şi va difuza pe post materiale compromiţătoare la adresa sa. „Sub presiunea tuturor acestor evenimente, inspirându-i-se o stare de temere pentru modalitatea in care va fi reflectată imaginea sa publică, fiind un personaj politic al comunei respective, cu atât mai mult cu cât se afla în preajma alegerilor locale la momentul respectiv, Moţ Ion Florin a consimţit să plătească suma de 30.000 Euro şi 4.200 lei inculpatului Pârv Dorel ca o primă tranşă pentru cei 200.000 euro ceruţi iniţial,” se arată în motivare.
Ameninţare în direct
„Inculpatul Pârv Dorel a redus iniţial pretenţiile exprimate de Dan Diaconescu şi i-a spus că ar putea fi suficienţi şi 150.000 Euro. Prin urmare, scăzând ceea ce s-a plătit deducem la momentul depunerii denunţului de către primarul com. Zarand că aceasta mai avea de plătit 110.000 Euro. Pentru aceşti bani a fost sistematic hăituit de către cei doi inculpaţi. Este adevărat că o ameninţare directă formulată de Dan Diaconescu impotriva părţii vătămate Moţ Ion este unică şi s-a produs in seara zilei de 21.07.2009, mai exact in noaptea de 21 spre 22.07.2009 in jurul orelor 23.35 când in timpul emisiunii inc. Dan Diaconescu pe care acesta o are in fiecare seară la postul de televiziune OTV; când discutându-se despre cu totul alte subiecte precum „şerpi Anaconda, sinuciderea Zinei Dumitrescu sau tatăl ofiţerului SRI găsit mort in apartament” a fost făcut următorul anunţ : ‘De asemenea o să vorbim despre corupţie. Peste tot în ţară. Dar vom vorbi despre primarul din comuna Zărand, jud. Arad, care a vândut peste 500 ha din terenul oamenilor din comună unui italian. După un timp, a luat înapoi de la italian… mă rog, terenul. Judecătorii de la Chişineu Criş au favorizat câştigarea unor procese … se zice… că are nişte vile… mă rog, în pădure, baruri, mai multe locuinţe pe care, de asemenea, le avem filmate. Multe voci care susţin că domn’ primar ar face chiar trafic de influenţă cu anumiţi miniştri’.În seara respectivei zile de 21.07.2009 in jurul orelor 21.00 aproximativ, Pârv i-a dat un mesaj timp SMS părţii vătămate transmiţându-i: ‘uită-te in seara asta la televizor la OTV’,” se arată în motivarea arestării.
Amânare pentru 110.000 de euro
În momentul în care Moţ a văzut declaraţia făcută în direct de Dan Diaconescu, l-a contactat pe Pârv şi i-a reproşat că, deşi a plătit deja aproape 40.000 euro este „terfelit” în continuare de Dan Diaconescu la OTV. Pârv Dorel i-a dat de inţeles că această situaţie se datorează faptului că mai are de plătit – şi că de mai multe luni nu a făcut nici o plată in contul acestei aşa zise datorii. Moţ a negociat o amânare la plata banilor ceruţi, cerându-i lui Pârv să intervină pe lângă Dan Diaconescu să obţină o amânare pentru cei 110.000 Euro care mai erau de plătit. „A urmat o pauză de câteva ore după care au venit două mesaje SMS adresate in mod direct de Pârv primarului Moţ, prin care i se spunea ‘culcă-te’, semn că problema s-a rezolvat şi că amânarea la plată a fost obţinută,” potrivit textului.
În motivare, aceştia atrag atenţia procurorilor la mesajul rostit de Dan Diaconescu pe postul de televiziune OTV: „Inculpatul susţine in declaraţiile pe care le-a dat că el prezintă un promo, un termen folosit in limbajul de specialitate jurnalistic, respectiv un anunţ despre ceea ce urmează să fie dat pe postul respectiv in acea emisiune sau in altele.
Procurorul poate să fie de acord că este un promo, cu o singură excepţie: aceea că într-un promo nu se fac acuzaţii de corupţie cu privire la nici o persoană, intr-un promo se anunţă un subiect. Părea acceptabilă încadrarea acestui text in categoria promo dacă suna de tipul ‘vom vorbi despre comuna Zarand şi despre primarul acestuia’. Câtă vreme s-a spus in mod clar că este vorba despre acte de corupţie şi au fost indicate date concrete, în sensul că s-au vândut peste 500 ha din terenul oamenilor din comună unor italieni ori s-au făcut afirmaţii despre judecătorii de la Judecătoria Chişineu Criş care au favorizat câştigarea unor procese. De asemenea, se fac afirmaţii despre averea primarului, despre care nu se ştia la vremea respectivă dacă este sau nu legală şi nici la prezentul moment nu interesează foarte mult din punctul de vedere al prezentului dosar averea acestuia, ci faptul că a fost terfelită imaginea publică a unui om prin acest promo şi imaginea publică a unei instituţii, respectiv Judecătoria Chişineu Criş şi judecătorii care lucrează la această instanţă, acest text depăşind noţiunea de promo,” se arată în motivare.
„Faptul că i-ar fi fost dictat in cască sau ar fi primit un bileţel cu acest text pe care l-a reprodus textual fără să işi pună in nici un fel problema cu privire la conţinutul acestuia este o explicaţie inacceptabilă. Acesta este un text adus la cunoştinţa a milioane de telespectatori, la oră de maximă audienţă, foarte mulţi oameni din această ţară percepând această terfelire a imaginii publice a părţii vătămate şi a judecătorilor de la Judecătoria Chişineu Criş in direct. De aceea indiferent de acest gen de apărare, atâta vreme cât a rostit din propria iniţiativă acest text, Dan Diaconescu se face responsabil pentru conţinutul acestuia tocmai în calitate de jurnalist, iî calitate de om de televiziune care avea obligaţia să facă nişte verificări minime cu privire la veridicitatea unor asemenea fapte, avea obligaţia clară să se asigure măcar de seriozitatea persoanelor care difuzează astfel de informaţii. Cu atât mai mult inculpatul Dan Diaconescu nu este in stare să identifice cine este persoana care i-a dictat un asemenea text in cască sau cine i-a transmis un asemenea bileţel,” se arată în motivaţie.
„În opinia DNA, această emisiune constituie o ameninţare directă şi nemijlocită care face parte din activitatea de şantaj întreprinsă impreună de cei doi inculpaţi. Un alt moment esenţial pe care procurorii il consideră deosebit de relevant din punct de vedere al elementelor cauzei constituie faptul că, înainte de discuţia despre acest promo din seara de 21.07.2009, în seara de 19.07.2009, in urmă cu doar două zile, inculpatul Pârv Dorel s-a aflat in compania lui Dan Diaconescu la postul de televiziune OTV, moment in care l-a sunat de mai multe ori, aproximativ de 5-6 ori, pe partea vătămată pentru a-l pune în legătură directă cu Dan Diaconescu pentru a discuta despre problemele financiare pe care se pare că le aveau împreună. Pentru că partea vătămată nu a răspuns la acele apeluri, Pârv l-a sunat pe fiul lui Moţ, pe care il tratase anterior si pe care îl cunoştea foarte bine, Moţ Valentin. Acesta i-a spus lui Pârv că tatăl său este plecat la vânătoare, dar Pârv a insistat : ‘dacă reuşeşti să dai de el zi-i că mai stau la Diaconescu, să vorbească cu Diaconescu’.
Faptul că Pârv se afla la data şi la ora respectivă în compania lui Dan Diaconescu rezultă cu claritate din alte convorbiri telefonice purtate la aceeaşi dată: la ora 19.07, în aceeaşi seară, Pârv are o convorbire cu Diaconescu, în care acesta îi spune ‘păi vorbim intr-o pauză, că eu intru acum până la opt, după care ne uităm la televizor împreună şi vedem’. Deci, iată că această întâlnire era stabilită, iar intervalul de timp se suprapune perfect pe convorbirile respective. Astfel, din spusele lui Diaconescu rezultă foarte clar că urma să se întâlnească in acea seară şi probabil că s-au şi întâlnit. De asemenea, între cele şase apeluri telefonice din intervalul orar mai sus menţionat dintre Pârv, Moţ şi apoi fiul acestuia, sunt intercalate mai multe mesaje SMS schimbate între Pârv şi un domn Croitoru, care este şofer la OTV şi, din ceea ce s-a dedus din materialul probator administrat in cauză, este un om de încredere al lui Dan Diaconescu pentru că de fiecare dată întâlnirile cu dumnealui sau întâlnirile urgente se desfăşurau prin apelare la acel domn Croitoru zis „Cristi”.
În aceeaşi perioadă a existat un schimb de mesaje SMS intre domnul Pârv şi acest „Cristian” care dovedeşte încă o dată faptul că se găsea în sediul OTV la data şi la ora respectivă, iar la acel moment în sediul OTV se afla şi Dan Diaconescu cu care plănuise cu o jumătate de oră înainte să se vadă. De altfel, În dialogul cu Moţ Valentin se afirmă că sunt împreună,” se arată în motivare.
„Se duce ciorba pe gheaţă”
După patru ore de la promo-ul despre primarul din Zarand, există o convorbire telefonică între „Cristi” şi Pârv.
CRISTI: Am uitat. Ştii că mâine pleacă DAN?
PÂRV DOREL PETRU: Ştiu!
CRISTI: Ciorba aia de care vorbeai tu e legată de primarul acela de la Arad? (…)
CRISTI: (…) dacă pleacă DAN mâine, nu mai are timp să dea în el şi se duce pe gheaţă ciorba”.
„Din această convorbire, rezultă că Croitoru avea cunoştinţă de şantajul care era efectuat de Pârv şi Diaconescu asupra primarului. Toate aceste discuţii, având in vedere faptul că Moţ Ion Florin nu deţinea suma de bani de 110.000 Euro pe care să-i plătească şi a început să se pună problema vânzării terenurilor agricole pe care Moţ le deţinea in comuna Zărand, de aproape 2000 ha teren agricol. În prezenta cauză nu se discută caracterul părţii vătămate, Moţ, şi nici caracterul licit sau ilicit al provenienţei acestor 2000 ha teren. Pârv, prin intermediul mai multor prieteni din lumea imobiliară, a incercat să vândă acele terenuri şi astfel se scurge aproape o lună, iar terenurile sunt nevandabile întrucât intre timp intervenise criza, iar valoarea unor asemenea terenuri era in scădere si a apărut dintr-o dată propunerea primarului Moţ ca Pârv şi Diaconescu să accepte in contul banilor respectivele suprafeţe de teren din judeţul Arad,” potrivit motivării.
Această propunere la început nu părea de loc interesantă dar, văzând că aceste terenuri nu pot fi vândute iar banii nu pot fi încasaţi, Pârv a început să ia in considerare ca o variantă de lucru acceptarea terenurilor, dar nu putea lua o asemenea decizie de unul singur, fără a avea girul lui Diaconescu şi al Dianei Voiculescu, administratorul societăţii OCRAM TELEVIZIUNEA SRL, societatea ce deţine licenţa de emisie pentru postul OTV.
Trebuie să se înţeleagă faptul că destinul acestui post de televiziune este in mâinile a doi oameni, d-nul Dan Diaconescu pe tot ce ţine de partea editorială, de grila de programe, de subiectele postului, de politica generală a postului, şi doamna Diana Voiculescu pentru tot ceea ce ţine de partea de afaceri a acestui post de televiziune, respectiv publicitate, asigurarea achiziţiilor necesare pentru derularea activităţii postului. Deci Pârv avea nevoie de acceptul celor două persoane pentru acceptarea acestor două terenuri. El a avut repetate convorbiri telefonice explicitate in materialul scris predat instanţei cu doamna Diana Voiculescu, în care îi povesteşte acesteia despre terenuri, de primarul din Zărand care trebuie să ii dea terenul, iar doamna Diana Voiculescu a făcut afirmaţii de tip „ai grijă să nu rişti „,”vezi ce faci”, cu alte cuvinte,ii recomandă o anumită precauţie şi in mod clar nu se arată deloc interesată de terenurile respective.
În data de 13.08.2009, Pârv şi Moţ s-au întâlnit in zona benzinăriei Petrom, la ieşirea din municipiul Arad către Oradea, după un schimb de mai multe mesaje şi de convorbiri telefonice. În timp ce se aflau în maşina lui Pârv, acesta a pus telefonul mobil pe funcţia speaker, iar convorbirea a fost percepută integral de partea vătămată. Pârv l-a apelat de două ori pe Diaconescu, dar acesta nu a răspuns. Au urmat 5 apeluri adresate Dianei Voiculescu, dar nici aceasta nu a răspuns. La final s-a recurs la soluţia de urgenţă, ca de fiecare dată, Croitoru „Cristian” Daniel, cu care de câte ori se ia legătura telefonic se rezolvă orice. Pârv i-a spus soferului Croitoru, omul de casă al lui Diaconescu, următoarele: „Eu sunt cu cineva, ştie el de cine e vorba, îi spui primarul de la Zărand şi ştie şi să mă sune pe mine două minute. Eu îs pe marginea drumului, Cristi, la ieşirea din Arad. Stau cu omu′ să vorbesc cu DIACONESCU, eşti culmea…Eu stau trei sferturi de oră după DIACONESCU”. Deci practic ii solicită să intervină pe lângă Dan Diaconescu să sune pentru că era cu „omu'”, respectiv partea vătămată, şi trebuia să discute de urgenţă despre situaţia acestuia.
Discuţia despre televizoare şi plasme
După ce este anunţat topicul acestei convorbiri, în aproximativ 3 minute de la această convorbire, Dan Diaconescu il sună pe coinculpatul Pârv şi are loc celebra convorbire telefonică referitoare la ‘televizoare şi plasme’. Desigur, putem să inţelegem această convorbire telefonică aşa cum dorim. În întreaga convorbire telefonică nu se vorbeşte aparent nimic de primarul de la Zărand, cu toate că a fost clar anunţat Croitoru „Cristian” că trebuia să-i comunice lui Dan Diaconescu topicul „primarul de la Zărand”. „Cu toate acestea, discuţia începe cu întrebări despre cine este Denis Diaconescu. Acesta este un individ pe care l-a cunoscut partea vătămată şi care i-a spus că este vărul domnului Dan Diaconescu şi ar putea interveni pe lângă acesta ca să nu difuzeze materialul compromiţător. După ce Diaconescu a precizat că aceasta nu este tocmai un văr, ci o cunoştinţă din Caracal, s-a trecut brusc dintr-o dată la discuţia despre „televizoare”, multe ‘televizoare’, ‘200 televizoare’, parcă seamă cu suma de 200.000 Euro care se ceruse de către inculpat iniţial pentru chestiunea respectivă. Apoi era întrebarea ‘dacă vrei televizoare’, sau ‘vrei plasme’. Şi aici se pot intepreta de o manieră absolut lejeră cele două noţiuni, nu cumva să insemne bani sau terenuri. În final se ajunge la concluzia că ar fi mai bine „două plasme”. Apoi apar nenumărate discuţii iar Dan Diaconescu, probabil agasat de toată discuţia, convorbire ce părea să nu se mai termine, a conchis : ‘vreau 127 negre’. De data aceasta nici nu a mai spus „televizoare” ci doar că vrea „127 negre”. În apărare, Diaconescu a susţinut că era vorba intr-adevăr de „televizoare şi plasme”, iar domnul Pârv Dorel confirmă că există nenumărate contradicţii între declaraţii. De exemplu, domnul Dan Diaconescu a invederat faptul că respectivele ‘televizoare şi plasme’ trebuiau să asigure decorul in studioul de la fostul local al postului de televiziune OTV de pe Bd Magheru care avea 7 x 7 mp, respectiv 49 mp şi in care încăpeau aproximativ 10 televizoare, astfel cum a spus inculpatul, şi nu înţelege cum ar fi încăput 127 televizoare într-un spaţiu in care in mod normal încap 10 televizoare. De asemenea, când îţi alegi un televizor sau 127 televizoare nu te mai gândeşti practic la culoarea acestora, ci mai degrabă la performanţele tehnice, mai ales că vorbim despre televiziune, iar considerentele de design contează mai puţin.
Tot ceea ce este important este faptul că in finalul convorbirii telefonice, Pârv ii spune lui Diaconescu: ‘E, acum mai facem şi pretenţii aicea, că zice omu că tot nu are nici o obligaţie la noi in a ne face cadou şi asa mai departe. De plătit a plătit tot …’. Din această convorbire se apreciază că după susţinerile convorbirilor telefonice ale domnului Pârv Dorel, banii ar fi ajuns in poşeta doamnei Diana Voiculescu, dar nu se poate ştii cu certitudine acest lucru, ci sunt doar afirmaţii ale domnului Pârv Dorel care este desigur posibil să mintă asa cum o face deseori in nenumărate declaraţii.
De aceea se consideră că toate aceste discuţii despre ‘televizoare’ este pus şi simplu o discuţie codată, ea purtându-se intre cei doi inculpaţi şi cu altă ocazie , vorbindu-se despre ‘televizoare’ respectiv ‘plasme’, convorbiri ce au fost indicate in referat cu arătarea filelor şi a volumului unde se găsesc, existând o discuţie permanentă pe aceste subiecte,” potrivit motivării.
Cu ocazia percheziţiei nu s-a căutat doar acea caseta conţinând emisiunea postului OTV, ci s-a căutat în contabilitatea SC OCRAM SRL, contabilitate primară, unde ar fi trebuit să se regăsească toate facturile de achiziţii pentru televizoare sau plasme in perioada relevantă. Din documentele ridicate cu ocazia percheziţiei nu s-a constatat existenţa unor achiziţii de televizoare sau plasme. A fost cumpărat un televizor de la Carrefour şi a fost ridicată unica factură de achiziţionare a unei plasme aflată in contabilitatea SC OCRAM TELEVIZIUNE SRL, achiziţie făcută in acea perioadă. Si acest lucru vine in sprijinul afirmaţiei că era vorba de un limbaj codificat. Dacă avea nevoie de 127 de televizoare, desigur că le-ar fi procurat de undeva şi desigur ar fi fost înregistrate undeva in contabilitatea societăţii.
Pârv are două condamnări la activ
Cu privire la pericolul pentru ordinea publică pe care il reprezintă cei doi inculpaţi, motivarea arată că, „în ceea ce il priveşte pe Pârv Dorel, pe parcursul etapei din urmărirea penală instrumentată de către procuror Carmen Ţundrea, inculpatul a minţit-o in permanenţă pe aceasta de câte ori l-a intrebat dacă are antecedente penale, răspunzând că nu are antecedente penale. Dar surpriza a fost după prezentarea materialului de urmărire penală când a sosit certificatul de cazier judiciar, constatându-se că inculpatul a avut două condamnari pentru furt calificat care au fost executate efectiv in penitenciar, astfel încât inculpatul se regăseste într-o situaţie de recidivă post executorie, lucru ascuns de către inculpat. Desigur, procurorii nu au posibilităţi de ascultare paranormală şi de multe ori se bazează pe declaraţiile inculpatului pe care le consideră sincere, dar nu era cazul şi in prezenta cauza. Inculpatul Pârv a ascuns că a săvârşit infracţiunii de mare pericol public, respectiv infracţiuni de furt calificat aflându-se intr-o recidivă omogenă într-o primă cauză şi eterogenă raportat la infracţiunea de şantaj săvârşită cu prilejul acestui dosar. Procurorul nu poate proba in nici un fel o acţiune a unui om in viitor, nu are această posibilitate ci poate doar să susţină că acel om este periculos.
Această susţinere are o mare doză de prezumţie in ea, prezumţie ce se intemeiază pe anumite elemente şi dacă elementul că este recidivist post condamnatoriu, că a minţit in permanenţă organele de cercetare penală, că practic a trebuit de multe ori schimbată incadrarea juridică şi crează noi obstacole procedurale din cauza a domului Pârv Dorel nu sunt elemente suficiente care să-i dovedească caracterul necinstit şi periculos, considerăm că nu mai are sens să se discute in continuare. Este adevărat că s-a prezentat când a fost citat de către colega sa, nimeni nu neagă acest lucru şi probabil că se va prezenta şi in viitor, nu avem de unde să stim, insă nici acest lucru nu face dovada unei bune credinţe absolute a personajului. De asemenea, din întregul material probator administrat în prezenta cauza, se consideră că rolul determinant in fapta de şantaj, aşa cum este surprinsă in probe, îi revine domnului Pârv şi in subsidiar domnului Diaconescu.
Cu privire la inculpatul Dan Diaconescu trebuie să se remarce faptul că acesta are o calitate specială, aceea de jurnalist, realizator de programe TV. Este concomitent acţionar majoritar la SC OCRAM TELEVIZIUNE SRL, societatea deţinătoare a licenţei de emitere pentru postul OTV, este o vedetă in sensul generic al cuvântului, având milioane de fani, reprezintă ceva in această ţară şi suntem toţi conştienţi de acest lucru. Toate aceste lucruri ar trebui să il facă un model de deontologie profesională, dar din păcate nu este cazul pentru dumnealui. In calitatea susmenţionată practic de proprietar de post de televiziune, de realizator de emisiuni de televiziune, dacă va fi lăsat să plece liber din această sală nu va face decât să continue. Se va duce la postul de televiziune pe care il patronează şi cu stilul cu care ne-a obişnuit, va denigra pe toată lumea, va aduce acuzaţii la adresa tuturor, asa cum postul de televiziune a făcut şi in ultimele 24 ore de la declanşarea prezentei anchete. Se consideră astfel că inculpatul are posibilitatea concretă de a deturna ideea de libertate a presei într-un instrument profitabil financiar pentru acesta şi pentru grupurile de interese economice pe care le reprezintă. În calitatea susmenţionată, inculpatul dă in mod concret posibilitatea multor alţi infractori de a-şi pune in practică propriile scenarii infracţionale,folosind postul de televiziune OTV al cărui creator şi spiritus rector este,” se arată în motivare.
Potrivit textului, există date şi indicii, în sensul că extorcarea de diferite sume de bani a altor primari din judeţul Arad continuă şi la ora actuală, fiind săvârşită de diferiţi angajaţi ai postului de televiziune OTV. De asemenea, se arată că în continuare există sesizări pe hot line DNA cu privire la săvârşire de fapte similare de către angajaţii OTV .
„Lipsa totală de selectivitate a realizatorului de emisiuni în a alege indivizii cărora le dă dreptul de acces pe post, lăsându-i să facă orice fel de afirmaţii, unele calomnioase şi denigratoare la adresa unor persoane, fără nici un control asupra veridicităţii acestora sau, cel puţin, fără o preocupare responsabilă în acest sens, constituie o altă trăsătură importantă ce conturează pericolul pentru ordinea publică prezentat de inculpat. Pentru toate aceste considerente se solicită in baza art. 148 pct. 1 lit. f Codul de procedură penală să se constate că există indicii şi temeiuri privind săvârşirea infracţiunii de şantaj de către ambii inculpaţi, aceştia prezentând pericol pentru ordinea publică, motiv pentru care solicită să se dispună măsura arestării preventive a acestora pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 23.06.2010 până la 21.07.2010,” se arată în text.
Ce spune avocatul lui Pârv
Apărătorul lui Pârv a pledat pentru judecarea acestuia în stare de libertate. „Fără discuţie, ne aflăm in situaţia prev de art. 148 lit. f Codul de procedură penală unde avem cele două condiţii ce trebuie indeplinite, respectiv o faptă care să fie sancţionată cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani şi respectiv existenţa unor probe certe că odată lăsat in libertate inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Relativ la cerinţa mărimii pedepsei nu are sens să se facă discuţii urmând a se axa pe existenţa probelor certe relativ la pericolul concret pe care il prezintă inculpatul pentru ordinea publică.
Avocatul văzut şi analizat opinia reprezentantului DNA, relatarea in cadrul propunerii a acestei poveşti infracţionale cum o vedere parchetul, a consideraţiilor proprii şi personale ale domnului procuror, dar nu a văzut care sunt probele certe, potrivit cărora lăsarea in libertate a inculpatului Doru Pârv ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. Toată practică europeană impune nişte condiţii pentru ideea de pericol pe care trebuie să o reprezinte un inculpat pentru a nu fi lăsat in libertate. Se vorbeşte despre o stare de pericol reală, o stare de pericol dovedită este o stare de pericol indiscutabilă. Nu a auzit sau văzut in propunerea parchetului faptul că inc. Pârv Dorel datorită faptului că pe de o parte a săvârşit o anumită faptă, iar pe de altă parte este recidivist, aceste două situaţii ar fi suficiente să conducă la ideea că lăsarea sa in libertate ar fi pericol pentru societate. Există câteva hotărâri in care inclusiv România a fost condamnată unde se statuează cât se poate de clar că pericolul concret trebuie analizat de la speţă la speţă, dar şi stabilirea gradului de pericol social concret al probelor care să ducă la concluzia că un inculpat ar prezenta pericol pentru ordinea publică nu are nici o legătură cu fapta pentru care este cercetat.
Starea de pericol social pentru ordinea publică este o situaţie juridică eo ipso prezumtivă neputând fi probată in mod obiectiv, dar putând fi dedusă şi conturată folosind diverse elemente de profil ale inculpatului.
Această susţinere, care reprezintă chintesenţa poziţiei DNA in această situaţie este in totală discrepantă cu practica europeană. Având in vedere cererile anterior menţionate, solicită, lăsând la o parte susţinerile procurorului DNA cum că inculpatul ar fi săvârşit o faptă, că este recidivist, ca instanţa să determine in mod cât se poate de obiectiv şi concret gradul de pericol concret pentru ordinea publică, să se verifice dacă lăsat in libertate inculpatul ar periclita ordinea publică şi după această evaluare instanţa să respingă propunerea parchetului. Totodată nu exclude posibilitatea ca in situaţia in care ar aprecia totuşi că s-ar impune să aplice o măsură preventivă, solicită să se facă aplicarea art. 136 Codul de procedură penală respectiv de a se lua măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara,” se arată în motivare.
Procurorul, în replică, a arătat că starea de pericol pentru ordinea publică se consideră nu in baza jurisprudenţei unei instanţe, ci in baza logicii elementare, că este o măsură care are o puternică incarcatură prezumtivă. Nimeni nu poate proba un comportament viitor, dar il poate contura şi il poate presupune.
Ce spune avocatul lui Diaconescu
Avocatul Mateuţ a aratat că „în cauză nu sunt indicii şi probe temeinice care să justifice luare măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Diaconescu Dan Cristian. Astfel, cum se observă din conţinutul propunerii în formă scrisă şi din concluziile orale ale procurorului, acesta s-a limitat la simple afirmaţii care nu sunt suficiente, nu sunt probe şi nici indicii temeinice. Procurorul nu a indicat nici măcar o probă sau un simplu indiciu din care să rezulte că inculpatul a săvârşit o faptă penală. Procurorul a invocat doar convorbiri de pe înregistrările transcrise parţial in propunere, nici măcar nu sunt transcrieri integrale, ci sunt fragmente, rupturi din text, astfel cum a recunoscut procurorul, convorbiri purtate între alte persoane, respectiv între inculpatul Pârv Dorel şi presupusa parte vătămată sau între Pârv Dorel şi un angajat al OTV.
Nu a fost invocată nici măcar o convorbire proprie a inculpatului Dan Diaconescu. S-a invocat o convorbire codificată purtată intre coinculpaţi, este acea convorbire la care s-a referit anterior. Este foarte curios că se discută libertatea individuală a unei persoane, este un proces cu cea mai puternică miză procesuală, respectiv libertatea persoanei. Este foarte curios să explice procurorul cum a ajuns de la interpretarea ‘două plasme’ că poate fi interpretată ca reprezentând 200.000 euro sau 2.000 ha teren agricol oferite de partea vătămată in locul banilor. De asemenea, se interpretează că ‘127 negre’ inseamnă 127.000 euro.
Procurorul nu a înţeles că Diaconescu nu a avut in vedere 127 televizoare ci, după cum rezultă din declaraţia domnului Dan Diaconescu, acesta a explicat că era vorba de televizoare Panasonic cu diagonala de 127, işi nu despre numărul de televizoare. Procurorul i-a intins o capcană pentru că in studio nu incăpeau 127 televizoare, astfel crezând că l-a prins, dar inculpatul a explicat că in studio incăpeau 6-10 televizoare.
Inculpatul nu s-a gândit la un număr de 127 televizoare, ci s-a referit la televizor de culoare neagră cu diagonala de 127 cm. Avocatul a solicitat în apărare reexaminarea fondului propunerii de luare a măsurii arestării preventive, lecturarea transcrierilor şi, dacă se stabileste vreo legătură intre o asemenea faptă descrisă în propunerea de arestare preventivă şi persoana inculpatului Dan Diaconescu, atunci se poate spune că este indeplinită condiţia prealabilă.
Procurorul a prezentat o stare de fapt in loc să indice probe sau indicii temeinice pentru a demonstra că este indeplinită condiţia prealabilă de luare a măsurii arestării preventive. De asemenea, avocatul arată că nu trebuie verificat fondul cauzei ci trebuie verificată prin prisma suportului probator, prin prisma mijloacelor de probă care se găsesc in dosarul de urmărire penale, dacă este sau nu îndeplinită această condiţie. Efectuând acest lucru se va constata că nici unul din mijloacele de probă nu confirmă implicarea domnului Diaconescu in săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală.
Însuşi procurorul şi-a început pledoaria plecând de la declaraţia presupusei părţi vătămate susţinând că aceasta însuşi a inceput să se intereseze, l-a contactat pe inculpatul Pârv Dorel, căruia i-a cerut să se intereseze la Dan Diaconescu, adică să facă o intervenţie cumva, iar Pârv Dorel i-a solicitat părţii vătămate astfel cum a susţinut şi procurorul suma de 200.000 Euro in numele inculpatului Diaconescu Dan şi atunci se intreabă retoric care este fapta inculpatului Dan Diaconescu şi unde se află in acest scenariu, care este fapta materială a acestuia.
Nici presupusa parte vătămată, nici coinculpatul Pârv Dorel, nici convorbirile care sunt inregistrate şi care ar trebui să conducă la probe directe nu confirmă implicarea lui dan Diaconescu in săvârşirea vreunei fapte penale.
Infracţiunea de şantaj presupune constrângerea prin ameninţare, presupune acţiuni concrete, fapte materiale, constrângerea inseamnă infrângerea rezistenţei psihice, constrângerea inseamnă in urma acţiunii pe care trebuie să o exercite inculpatul, partea vătămată, presupusa parte vătămată este lipsită de rezistentă psihică, este lipsită de voinţă, partea vătămată in urma acestei acţiuni este constrânsă să facă ceva sau să dea ceva. Se intreabă retoric cum se poate susţine acest lucru când insăşi procurorul a reţinut şi reţine corect că partea vătămată a fost cea care s-a interesat, cea care l-a căutat pe inc. Pârv Dorel şi l-a rugat să intervină, cum a fost infrântă rezistenţa psihică, care este acţiunea de ameninţare.
Se susţine, in afara dispoziţiilor legale, că Dan Diaconescu a efectuat o ameninţare directă fără să se indice acel anunţ de la televiziune care s-a făcut in direct şi a fost ascultat de milioane de telespectatori. Ameninţarea este o simplă prezentare a unor fapte chiar dacă ele sunt compromiţătoare sau denigratoare şi chiar dacă ele aduc atingere demnităţii sau integrităţii unei persoane, dar o asemenea faptă ar putea fi o eventuală infracţiune de insultă sau calomnie, in nici un caz de ameninţare, care este prevăzută de legiuitor conform art. 193 Cp.
În cazul lui Dan Diaconescu lipseşte fapta materială, ea lipseşte cu desăvârşire şi in afara acestor mijloace de probă nu există nici măcar un mijloc de probă care să confirme implicarea lui dan Diaconescu in săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Avocatul ar fi dorit ca procurorul să indice vreo probă in sensul prevăzută de art. 63 C.p. in sensul de faptă sau cel puţin un indiciu temeinic in sensul prev. de art. 168 ind. 1 Codul de procedură penală că inc. a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.
Nu există probă care să ateste implicarea lui Dan Diaconescu în săvârşirea unei fapte penale. Ar fi vrut ca procurorul să indice cel puţin o probă în sensul art.63 C.p.p. sau un indiciu în sensul art.68 ind.1 C.p.p. procurorul nu face decât să prezinte prezumţii de culpabilitate care sunt incompatibile cu principiul prezumţiei de nevinovăţie. Mai mult a şi făcut afirmaţii că este posibil ca Pârv să fi remis suma de bani lui Dan Diaconescu. Este posibil, dar nu este sigur. Când este vorba de o excepţie de la libertatea individuală cum este cazul propunerii de arestare preventivă, ea trebuie să se bazeze pe certitudini, iar atunci când se bazează pe prezumţii ele trebuie să fie rezonabile în termenii pe care îi foloseşte Codul de procedură penală, adică să demonstreze că inculpatul este implicat în săvârşirea unor fapte de natură penală. Solicită a se constata că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art.143 alin.1 C.p.p. Învederează că în conformitate cu art.149 ind.1 alin.1 C.p.p. măsura arestării se poate dispune numai dacă ea este necesară, în interesul urmăririi penale. Solicită să se constate că propunerea făcută de procuror nu este motivată sub acest aspect, mai ales că nu poate fi de neluat în seamă faptul că acest dosar a fost iniţial finalizat prin întocmirea celor trei procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, chiar dacă ele sunt nule aşa cum a susţinut reprezentantul Ministerului Public, iar până la acel moment Diaconescu Dan a fost audiat în calitate de martor. De asemenea, Diaconescu Dan deşi se afla în vacanţă şi nu a fost citat ci numai contactat telefonic s-a prezentat imediat în faţa procurorului. Mai mult după finalizarea declaraţiei în timpul procedurilor, aşa cum susţine şi procurorul, deşi avea posibilitatea de a părăsii sediul DNA, inculpatul nu a plecat ci a rămas toată noaptea, pentru a se supune unei proceduri, respectiv confruntare în scopul aflării adevărului.
Cu privire la prevederile art.148 lit.f C.p.p. însuşi procurorul arată în conţinutul referatului cu propunere că nu există probe, astfel încât printr-o simplă analiză gramaticală a textului înseamnă că nu este îndeplinită această cerinţă, apreciind că este singurul temei pentru care Codul de procedură penală solicită a exista probe. Procurorul susţine că nu se poate prevedea comportamentul în viitor al unui inculpat, pentru ca apoi să susţină contrariul, respectiv că Dan Diaconescu dacă este pus liber va continua activitatea infracţională. Trebuie să existe probe că Dan Diaconescu dacă se află în libertate ar constitui un pericol social pentru comunitatea în care trăieşte, pericolul pentru ordinea publică nu poate fi desprins numai din descrierea abstractă a faptei în încadrarea juridică în limitele de pedeapsă prevăzute de lege ci din gravitatea concretă a faptelor.
Solicită să fie avute în vedere cazurile Letellier şi Tomasi contra Franţei şi de asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul Dan Diaconescu este ziarist şi om îndrăgit, neprezentând un pericol public din acest motiv. Aceste calităţi care ar trebui să-l avantajeze pe inculpat sunt invocate de parchet ca temei al pericolului social.
Pentru toate aceste motive, avocatul solicită respingerea ca neîntemeiată a propunerii de arestare preventivă cu consecinţa punerii în libertate a inculpatului la ora expirării ordonanţei de reţinere,” se arată în text.
‘Apărătorul ales al luiui Diaconescu, Ovidiu Buduşan , învederează că la dosarul cauzei există deja un alt scenariu făcut de un alt procuror care nu este contestat de domnul procuror şi care scenariu exclude întrutotul vinovăţia inculpatului Diaconescu Dan. Un procuror a considerat că Dan Diaconescu este nevinovat, dându-i calitatea de martor în cauză, astfel încât existând un scenariu al unui alt procuror, cel cu care se vine astăzi în faţa instanţei prezintă grave dubii. Cele prezentate în faţa instanţei prezintă grave fracturi logice şi procedurale. Se întreabă parchetul că dacă era nevoie de achiziţionarea unor televizoare, de ce nu s-au cumpărat, pentru că în urma percheziţiilor nu au fost găsite facturi care să ateste achiziţionarea unor astfel de televizoare. Răspunsul este conţinut în chiar interceptările invocate, respectiv că achiziţiile nu s-au făcut pentru că nu erau resurse financiare. Din conţinutul aceleiaşi interceptări rezultă grave fracturi logice în sensul că acele interceptări nu au nicio legătură cu persoana primarului Moţ sau cu alte chestiuni care fac obiectul acuzării. Dan Diaconescu îşi întreabă interlocutoare „Şi cum ai să faci?”, aceea răspunzându-i „am să le comand”, iar Dan Diaconescu întreabă „şi ce ai să te faci dacă nu o să ai cu ce plăti?”. A-i cere cuiva 127 negre apare, chiar dacă e cu titlu fraudulos sau nu, o solicitare cel puţin inedită. Aceasta este dimensiunea diagonalei unui televizor. Un alt scenariu este acela că deşi recunoaşte că anumite sume de bani au fost predate înaintea apariţiei acelui promo nu explică de ce suma întreagă solicitată chipurile cu titlu fraudulos nu a fost plătită, de ce acel material nu a fost publicat, pentru că astfel scenariul acuzării ar fi avut o coerenţă logică.
Ezitând, acuzarea încearcă să prezinte satisfacerea unor pretenţii financiare frauduloase, vehiculând în discuţie 2.000 ha de teren, care puse în contrapondere cu cererea frauduloasă de 200.000 euro ar rezulta un preţ de 100 euro/ha, un preţ care este ridicol. În referat nu este descrisă fapta în concret prin elementele ei factuale, temporale, neavând o anumită perioadă în care s-a săvârşit fapta. Se fac doar referiri generale în sensul că a ameninţat direct sau indirect , nu se arată cum şi în ce fel şi la ce dată, această carenţă trebuind să ducă la respingerea propunerii.
Centrul pretinsei probaţiuni din dosar se situează una în a doua jumătate a anului 2009 la o mare distanţă de timp de momentul sesizării instanţei cu prezenta procedură. Se ridică întrebarea dacă era nevoie de luarea unor măsuri preventive de ce ele nu au fost luate în epocă, de ce nu şi atunci lăsarea în libertate a inculpatul ar fi prezentat un pericol social concret pentru ordinea publică. Răspunsul este unul simplu şi anume că inculpatul nu prezenta pericol pentru ordinea public atunci cum nu reprezintă nici acum.
Pentru aceste motive, avocatul solicită în principal să se constate nulă propunerea de arestare preventivă şi în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată,” potrivit motivării.
Reprezentantul Ministerului Public, în replică, a arătat că, peste tot unde se vede ataşat un bileţel galben acolo se află o probă toate fiind prezentate în referatul cu propunere. Nu au fost reluate oral pentru că ar fi fost inutil fiind prezentate în referat. Nu se putea lua măsura arestării în epoca respectivă întrucât organele judiciare trebuiau întâi sesizate, trebuia desfăşurată o anchetă. În privinţa motivelor pentru care inculpaţii prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în speţă faptul că inculpatul Dan Diaconescu este un om de afaceri, o vedetă TV, aceste calităţi sunt onorabile, dacă nu sunt săvârşite în vederea săvârşirii de infracţiuni, iar dacă sunt folosite în acest scop prezintă un grad de pericol mai mare pentru ordinea publică decât al unui om de pe stradă, pentru că are posibilitatea de a ajunge în casele şi urechile oamenilor şi de a şantaja prin presă, aceasta fiind cea mai puternică formă de şantaj.
Potrivit textului, „Dan Diaconescu a arătat că de două zile nu mai este în casele oamenilor, procurorul este nemulţumit de calitatea programelor OTV, solicitând judecătorului să facă diferenţa între gusturile cu privire la calitatea programelor OTV ale domnului procuror, ale acuzării. Cu privire la acele bileţele galbene din dosarele aflate pe masa de prezidiu precizează, lucru ce apare şi în declaraţiile date, că în 99% din ele apare domnul Pârv care a dat declaraţii în sensul că în unele cazuri s-a folosit de numele său, dar Pârv niciodată nu i-a adus la cunoştinţă despre aceste fapte sau lucruri. Anumiţi angajaţi de-ai săi, respectiv şoferul Cristi, anumite fete sau angajate din regia de emisie pot să facă anumite manevre cu Doru Pârv în numele său, dar nu are cum să cunoască şi să stăpânească acest fenomen, pentru că are peste 500 de angajaţi şi cu unii dintre ei se întâlneşte doar în pauzele de publicitate şi cele aproximativ 5000 de emisiuni pe care realizat în ultimii 10 ani, a rostit aproximativ 20.000 de promo-uri.
A trecut un an de la promo-ul în discuţie şi solicită a se ţine seama de faptul că nu poate fi arestat pentru unul dintre cele peste 20.000 de promo-uri pe care le-a rostit în toată cariera sa, fiecare dat de către un angajat de-al său şi rostit de el. În acea seară s-a trunchiat promo-ul cu „urmează primarul …” anterior fusese cu sinuciderea Zinei Dumitrescu şi după primar era următorul caz care s-a discutat în acea noapte. I se pare nedrept pentru că trebuie să se analizeze totul în contextul efectiv, respectiv asta nu înseamnă că Zina Dumitrescu s-a sinucis pentru că aşa sunt titlurile făcute de colegii săi sau de el. Cu privire la discuţia legată de televizoare arată că acestea nu au fost găsite la percheziţie întrucât nu există la sediul OTV. Doreşte ca instanţa să vadă lucrurile în mod direct ci nu prin prisma unor interpretări făcute de domnul procuror, altfel destul de iscusite, arătând că televizoarele sunt televizoare şi nu înţelege să fie bani neapărat. Se spune apoi că erau dovezi cum că ar fi fost împreună cu inc.Pârv în sediul OTV. Sediul OTV se întinde pe o suprafaţă de 3 ha şi asta nu înseamnă că se afla cu sau lângă coinculpatul Pârv.
Însuşi domnul procuror îi aduce aminte, că în urmă cu un an, vorbea cu coinculpatul Pârv şi îi spunea să închidă întrucât urmează să intre în direct şi apoi se vor uita la televizor, dar asta nu înseamnă că se afla lângă coinculpatul Pârv de vreme ce el se afla în studiou. Presupune că era vorba de un program la care urma să ne uităm eu de la mine din studiou şi poate el de la el de acasă sau din altă zonă. De asemenea, arată că dacă el este închis se închide şi OTV-ul întrucât el se identifică cu acest post de televiziune cu grila programelor de televiziune. OTV-ul a mai fost închis odată în perioada 2002 – 2004, fiind un eveniment fără precedent pentru România şi pentru Europa şi sincer nu ar dori să se repede această situaţie. De asemenea, solicită ca domnul procuror să fie foarte atent şi la site-urile CNN, Euronews care au comentat iminenţa închiderii OTV-ului în cazul în care el va fi arestat. Legea audiovizualului susţine că un patron de televiziune nu poate să fie urmărit sau arestat pentru că în acel moment se i-au în discuţie tot felul de lucruri inclusiv închiderea OTV-ului.
Dincolo de cazul său, de arestarea sa în sine, sunt anumite cazuri, din păcate sau din fericire, care au anumite conotaţii legate de fanii săi, de emisiunea pe care o realizează de 15 ani neîntrerupt şi de numărul de locuri de muncă pe care le-a creat. Coinculpatul Pârv a spus foarte răspicat în declaraţiile date că s-a folosit de numele său în diverse ocazii şi este interesantă susţinerea domnului procuror care adaugă mereu lângă numele inculpatului Pârv pe cel a lui Dan Diaconescu în condiţiile în care Pârv discuta cu primarul din Zărand cum să putea să vorbească cu el despre televizoare. Sunt declaraţii trunchiate puse de altfel în mod ingenios în scenă. Procurorul în tot acest dosar a schimbat un singur lucru, respectiv încadrarea sa din calitatea de martor în calitatea de învinuit şi respectiv inculpat şi l-a adăugat pe el la vechile acuzaţii care i se aduceau lui Doru Pârv, având impresia că procurorul face toate aceste lucruri întrucât este deranjat de calitatea programelor OTV. De asemenea, arată că OTV este un post de televiziune care a făcut şi mult bine, a găsit mulţi copii dispăruţi, a rezolvat multe cazuri umanitare. În cele 5.000 de emisiuni ale sale a stat aproximativ 50.000 de ore în direct, care sunt aproximativ o viaţă de om şi este omenesc să mai greşească, dar solicită să fie avute în vedere toate aceste lucruri în ansamblu şi să fie analizate cu maximă înţelepciune aşa cum este convins că se va face şi că va fi luată soluţia cea mai corectă,” potrivit motivării.
Pârv a cerut, la rândul său, „să nu se ţină cont de vocabularul vulgar pe care domnul procuror il are faţă de persoana sa şi anume că el este mincinos, el este căsătorit in Italia, are un cazier curat întrucât la momentul oficializării căsătoriei in Italia a avut nevoie de o fişă de cazier judiciar care este „curat”, astfel încât este inutil ca procurorul să afirme că este mincinos. Când a fost întrebat de doamna procuror dacă are antecedente penale, a răspuns că este „curat” cazierul său, avocatul său verificase cazierul care era „curat”. Nu există nici o dovadă la dosar că el ar fi vindecat acel copil, el nu vindecă şi nici nu ghiceşte. Are o societate comercială plătitoare de taxe, infiinţată in mod legal de Tribunalul Arad, domeniul său de activitate fiind cel de „clarvăzător” şi nu de ghicitor sau vindecător, pretinde că are anumite calităţi pentru care are atestate şi există această societate comercială infiinţată pe numele său. Dacă procurorul il suspectează că este mincinos, atunci inseamnă că acesta are o problemă cu colegii săi care au infiinţat societatea respectivă.
Pârv arată că in numeroase cazuri a solicitat ca martor pe soţia numitului Moţ care era singura care putea să confirme toţi aceşti bani, toate discuţiile avute, această cerere fiind respinsă in repetate rânduri. În toate declaraţiile sale a spus in mod foarte clar că s-a folosit de numele lui Diaconescu Dan Cristian pentru a obţine banii împrumutaţi „acestui om”. Nici unul dintre procurori nu au acceptat ca probă audierea soţiei lui Moţ.
Inculpatul a spus că nu se consideră un infractor şi nici nu consideră că ar constitui un pericol social concret pentru ordinea publică dorind să fie lăsat in libertate pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Cu privire la televizoare, apreciază că aceasta este o aberaţie.
Pârv mai arată că a avut un cuplu la programare, soţ şi soţie, care fie au avut un magazin, fie soţul doamnei era şeful unui magazin, neamintindu-şi cum se cheamă, persoanele respective oferindu-i nişte televizoare, contra cost, fără insă a discuta preţurile şi condiţiile ofertei, fiind un cuplu care nu avea nici o datorie faţă de el, de aici discuţia cu Diaconescu in care ii spunea că nu au nici o obligaţie faţă de el, acele televizoare intenţionând să le dea lui Diaconescu Dan insă acesta nu le dorea, televizoarele având cutia in spate, motiv pentru care nu le-a acceptat. Pârv a cerut să fie pus in libertate, să i se dea posibilitatea de a aduce probe pe care procurorii nu au vrut să le accepte şi să-şi dovedească nevinovăţia potrivit motivării.
