Fostul premier a creat un comitet anticorupție care a preluat, treptat, o parte din atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Ambiția lui Victor Ponta de a lua o parte din atribuțiile președintelui i-a adus la aceeași masă pe șefii parchetelor și ai serviciilor secrete.
De fiecare dată când un lider PSD este acuzat de fapte de corupție, una dintre explicații face trimitere la ”binomul SRI-DNA”, care i-ar vâna pe liderii social-democrați, la ordinele adversarilor politici. În realitate, liderii PSD au încercat, în permanență, să controleze parchetele și serviciile secrete. Celebrele stenograme PSD au devoalat modul în care fostul premier Adrian Năstase încerca să controleze justiția, discutând dosarele adversarilor politici în ședințele de partid.
Fostul premier Victor Ponta a mers, și el, pe această linie. Pe 23 mai 2012, Ponta a emis o decizie (272/2012) privind înființarea unui comitet interministerial pentru combaterea corupției și a criminalității organizate. Menționăm că Ponta devenise premier în data de 8 mai 2012. Comitetul era condus de ministrul Administrației și Internelor, la acea vreme Ioan Rus (PSD). Avea printre obiective aplicarea legii și întărirea autorității instituțiilor din domeniile vizate; susținerea luptei împotriva evaziunii fiscale și a contrabandei; combaterea corupției în structurile Ministerului Administrației și Internelor (MAI) și în cele ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Din comitet urmau să facă parte reprezentanți ai MAI, Ministerului de Externe, Ministerului Finanțelor, prin ANAF, Ministerului Justiției, Ministerului Public sau Oficiului Național pentru Prevenirea Spălării Banilor (ONPSB). Chiar dacă forul era constituit la nivel guvernamental, printr-un articol era strecurat și Serviciul Român de Informații (SRI). ”În cadrul Comitetului își desfășoară activitatea subgrupul aferent luptei împotriva evaziunii fiscale și a contrabandei, din care fac parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Justiției, Ministerului Public și ai Serviciului Român de Informații”, se menționează în articolul respectiv.
În paralel, Ponta emite o altă decizie (277/2015) prin care înființează un Comitet interministerial în domeniul ordinii publice și siguranței cetățeanului. Secretariatul tehnic este asigurat de MAI, iar din for fac parte și o parte din instituțiile celuilat comitet – MAI, MAE, Justiția, Finanțele, dar și Ministerul Mediului, al Economiei și ANSVA.
GIS, organism cu atribuții sporite
Între timp, USL câștigă alegerile parlamentare din 2012 și, în decembrie, se formează Guvernul Ponta 2. Ministru de Interne este numit Radu Stroe (PNL). Liderul UNPR, Gabriel Oprea devine vicepremier în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
În iunie 2013, Ponta emite o altă decizie (233/2013) privind înfiinţarea ”Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice”.
Practic, cele două comitete înființate anterior sunt desființate și fuzionează în cadrul noului Grup, denumit prescurtat GIS. Acesta va cuprinde reprezentanții permanenți ai celor 12 instituții, ministere și organisme guvernamentale, introduse în ecuație încă din 2012. Un bun prilej și pentru schimbarea subordonării. GIS funcționează în subordinea prim-ministrului și în coordonarea viceprim-ministrului cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, se afirmă în decizie. În acest fel, Oprea a devenit șeful anticorupției, în dauna lui Radu Stroe (PNL) pe fondul tensiunilor din USL dintre social-democrați și liberali. Mai mult, Ponta introduce un nou articol care va permite și participarea șefilor serviciilor secrete. ”La lucrările GIS participă, ca invitați permanenți, reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniul siguranței naționale”, menționează noua decizie. Aceștia se adaugă reprezentanților ministerelor, stabiliți în 2012.
Noul organism va avea o arie vastă de acțiune. ”În înțelesul prezentei decizii, macro-criminalitatea reprezintă activitățile infracționale circumscrise criminalității organizate – interne sau transfrontaliere -, macrocriminalității economico-financiare, spălării banilor, finanțării terorismului, marii corupții sau altor fapte ilicite, care prin modul de operare sau consecințe pun în pericol grav ordinea publică, credibilitatea și/sau autoritatea instituțiilor de aplicare a legii”, se menționează în decizie.
Indicațiile lui Victor Ponta
Prima reuniune a GIS, în noua formulă, a avut loc în septembrie 2013, potrivit unui comunicat al Guvernului. ”La prima reuniune a Grupului Interministerial Strategic, reprezentanții instituțiilor au analizat cauzele macrocriminalității și condițiile care favorizează acest fenomen”, se menționa în comunicat.
Dincolo de limbajul de lemn, este de menționat faptul că premierul Victor Ponta a subliniat faptul că ”scopul acestui demers îl reprezintă o mai bună funcționare și coordonare a instituțiilor statului în acest domeniu și obținerea unor rezultate concrete într-o perioadă cât mai scurtă”. Însă, partea interesantă a comunicatului se referă la lista de invitați, dincolo de reprezentanții ministerelor.
La întâlnirea din septembrie 2013 au participat, în calitate de invitați George Maior (directorul SRI), Teodor Meleșcanu (directorul SIE), Marcel Opriș (directorul STS), Lucian Pahonțu, (directorul SPP), Mircea Dușa (MApN), Tiberiu Nițu (procuror general), Bogdan Licu (prim-adjunct al procurorului general), Horia Georgescu (președintele ANI), Dan Radu Rușanu (președintele ASF), Bogdan Olteanu (viceguvernator al BNR).
Invitați permanenți
Un alt comunicat din octombrie 2013, menționează că reuniunea GIS s-a desfășurat sub conducerea lui Gabriel Oprea. Comunicatul nu mai menționează nume de participanți, ci doar de instituții. Este operată, însă, o distincție între ”invitați permanenți”- MApN, SRI; SIE, SPP și STS și ”invitați” – Ministerul Public și ANI. Vicepremierul a cerut trecerea la fapte, cel puțin așa se poate traduce comunicatul guvernamental.
”Membrii Grupului au apreciat iniţiativa constituirii la nivel guvernamental a unei platforme inter-instituţionale prin intermediul căreia prevenirea şi combaterea formelor de manifestare a macrocriminalităţii va fi abordată multidimensional. De asemenea, participanții la reuniune au exprimat sprijinul faţă de obiectivele GIS şi deschiderea pentru trecerea de la palierul strategic la cel operațional”, se afirmă în document.
Echipele mixte, subordonate lui Gabriel Oprea
Pe 26 iunie 2014, Guvernul Victor Ponta adoptă o nouă hotărâre (535/2014) privind înfiinţarea ”Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale”.
De fapt, vechiul GIS se transformă în noul GIS, aceeași instituție, cu atribuții sporite, coordonată tot de vicepremierul Gabriel Oprea. Cea mai importantă modificare a vizat formarea unor echipe mixte, în subordinea lui Gabriel Oprea. “Pentru îndeplinirea obiectivelor, la propunerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu aprobarea prim-ministrului, în cadrul GIS se pot constitui subgrupuri, platforme, birouri operaţionale specializate, echipe în sistem task-force (echipe mixte) sau alte forme de lucru, sub coordonarea operaţională a viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”. Din expunerea de motive se înțelege că este vorba de echipe mixte formate din angajați ai serviciilor secrete și ai parchetelor.
”GIS, că organism interministerial, va avea rolul strategic de platformă de cooperare, atât pentru structurile guvernamentale cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale cât şi pentru cele de aplicare a legii”, se menționează în expunerea de motive. Prima întâlnire pe baza noilor reguli s-a desfășurat pe 24 iulie 2014, la Brașov. Astfel, la Adunarea regională a Grupului Interministerial Strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii (GIS), coordonată de vicepremierul Gabriel Oprea, au participat, în calitate de invitați, șefii instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale: directorul SRI – George Maior, ministrul Justiţiei – Robert Cazanciuc, procurorul general al PICCJ – Tiberiu Niţu, procurorul şef al DNA – Codruţa Kövesi, procurorul-şef al DIICOT – Alina Bica, directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Sat (ORNISS) – Marius Petrescu, preşedintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) – Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) – Neculae Plăiaşu, potrivit unui comunicat al MAI. În limbajul de lemn, Gabriel Oprea a vorbit tocmai despre cooperarea între instituțiile din subordinea Guvernului Ponta și serviciile secrete. ”A fost realizat, astfel, un mecanism prin care instituţiile reprezentate au posibilitatea să interacţioneze eficient. Îmbunătăţirea schimbului de informaţii inter-instituţional şi orientarea aparatului operativ pentru identificarea persoanelor şi firmelor implicate şi a modalităţilor de acţiune ilegală circumscrise macrocriminalităţii se va realiza prin recalibrarea unor activități şi flexibilizarea structurii organizaţionale a GIS”, a precizat vicepremierul.
Directorul SRI, George Maior, a subliniat necesitatea multiplicării de către instituțiile cu responsabilități în domeniul securității naționale a acțiunilor de combatere a economiei subterane, a macro-criminalității în general și a evaziunii fiscale în special.
Sprijin pentru legile „Big Brother“
Pe 9 ianuarie 2015, GIS a ținut o altă ședință, în contextul atentatelor teroriste din Franța. La reuniune au participat, printre alții, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, procurorul general, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior. În cadrul reuniunii, ministrul Comunicațiilor Sorin Grindeanu a prezentat pachetul legislativ privind retenția datelor sau a imaginilor, supranumit ”Big Brother”, de presă. ”S-a convenit asupra necesității repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societățiii civile, a pachetului de acte normative absolut indispensabile asigurării climatului de siguranță publică și securitate națională, în raport de noile evoluții ale situației de securitate, dar și de normele Uniunii Europene și naționale în domeniu”, se afirmă în comunicatul MAI.
Un pachet legislativ cu conținut similar fusese declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională (CCR). Mai multe ONG-uri, printre care APADOR-CH și Miliția Spirituală au acuzat autoritățile că profită de atentatul din Franța pentru a impune modificări legislative care încalcă drepturile omului.
Guvernul Cioloș a desființat GIS, invocând încălcarea Constituției
Abia pe 15 decembrie 2016, Guvernul Dacian Cioloș, aflat pe final de mandat, a aprobat o hotărâre (955/2016) prin care abroga hotărârea emisă de Victor Ponta pentru înfiinţarea GIS. ”La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, grupurile de lucru, subgrupurile, platformele, birourile operaționale specializate, echipele în sistem task-force (echipele mixte) sau alte forme de lucru, constituite prin acte ale autorităților sau instituțiilor guvernamentale, cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscriu amenințărilor în domeniul securității naționale și care funcționau în cadrul Grupului interministerial strategic își încetează activitatea”, se menționează în document.
În expunerea de motive a hotârârii de anulare, se menționează că, prin hotărârea emisă de Victor Ponta s-a încălcat Constituția României. ”În cuprinsul H.G. 535/2014 sunt stipulate atribuții pentru GIS care se regăsesc în responsabilitatea altor instituții. Relevant este art. 4 lit. b) din această hotărâre, care instituie faptul că GIS coordonează activitatea structurilor guvernamentale pentru cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii criminalității ce constituie amenințări în domeniul securității naționale. Or, regimul C.S.A.T. de instituție fundamentală a statului este dat de statutul său constituțional, art. 119 din Legea fundamentală menționând expres rolul său în cadrul autorităților publice respectiv acela de a organiza și coordona unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională. Totodată, printre atribuțiile C.S.A.T., astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, se regăsesc și cele privind analizarea și/sau propunerea, potrivit legii, spre promovare, a Strategiei de securitate națională a României și a Strategiei naționale de apărare a țării, respectiv avizarea proiectelor de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind securitatea națională”, se menționează în expunerea de motive.
Grupul Interministerial Strategic a fost condus de Gabriel Oprea. Șeful SRI, George Maior, era membru în GIS
Grupul Interninisterial Strategic avea întâlniri și în țară. Fotografia de mai sus a fost făcută în iulie 2014 la Brașov
Gabriel Oprea și Victor Ponta au creat o comisie care prelua din atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării
