Zeci de firme din Transilvania care fac afaceri în Ungaria au suferit pierderi în urma recentei deprecieri a monedei ungare. Cei mai câştigaţi au fost românii care şi-au cumpărat pachete turistice în ţara vecină.
Forintul a înregistrat săptămâna trecută cea mai puternică scădere la nivel mondial, după ce vicepreşedintele FIDESZ, Lajos Kosa, a declarat că Ungaria are puţine şanse să evite o situaţie precum cea a Greciei. Moneda Ungariei era tranzacţionată joia trecută la 277,45 forinţi/euro, iar a doua dimineaţă, după declaraţia lui Lajos, cursul ajunsese deja la 280 de forinţi/euro.
„Răul a fost deja făcut”
Căderea s-a accentuat în zilele următoare, însă acum moneda maghiară dă semne de stabilizare. Deprecierea forintului a creat panică printre oamenii de afaceri din Transilvania. „Răul a fost deja făcut. Sunt oameni care au pierdut sume importante, chiar dintre clienţii mei”, spune Sorin Pop din Oradea, care are o firmă ce oferă consultanţă în domeniul fiscal în Ungaria şi România. Cel mai mult au avut de pierdut firmele româneşti care exportă în Ungaria diverse bunuri şi care au acceptat plata în forinţi. „Din cauza devalorizării monedei maghiare, oamenii au suferit pierderi importante. Pe de altă parte, au câştigat cei care au importat bunuri din Ungaria şi au plătit în forinţi. Practic, ei şi-au calculat preţul în euro, au făcut schimbul valutar şi au primit o cantitate mai mare de forinţi. Cu o parte din forinţi au plătit preţul stabilit în contract, iar diferenţa a rămas în buzunarele oamenilor de afaceri”, spune Sorin Pop.
Devalorizarea forintului le-a dat emoţii şi ONG-urilor din Transilvania care primesc subvenţii de la Guvernul din Budapesta. Printre aceste ONG-uri se numără Fundaţia Iskola, care oferă burse elevilor maghiari ardeleni ce urmează cursurile în limba maternă, dar şi fundaţiile care reprezintă umbrela juridică a universităţilor private cu predare în limba maghiară, Partium din Oradea şi Sapientia din Cluj. În schimb, în urma deprecierii forintului, în România, au avut de câştigat cei care au semnat contracte pentru a-şi petrece vacanţele în staţiunile din Ungaria, precum Gyula, Hajduszoboszlo ori Balaton. „Este acelaşi mecanism. Turiştii şi-au calculat costul vacanţei în euro, dolari ori lei şi plătesc în forinţi. Ei câştigă din prăbuşirea forintului”, spune expertul orădean. Vicepreşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj, Dan Mureşan, consideră că devalorizarea forintului a avantajat Ungaria. „Devalorizarea va ajuta Ungaria să îşi acopere deficitul bugetar. Şi România a recurs la o asemenea metodă. Pe termen lung, în relaţia cu România, depinde de cât de mult se va devaloriza leul”, spune Mureşan.
„Este un exemplu de manual”
Viceprimarul maghiar al Clujului, Attila Laszlo, crede că devalorizarea monedei maghiare trebuia evitată. „Este un exemplu de manual în privinţa modului în care declaraţiile politicienilor influenţează negativ economia. Forintul s-a prăbuşit, la fel ca şi Bursa din Budapesta. Oamenii politici ar trebui să aibă mai multă responsabilitate. Noroc cu faptul că, la scurtă vreme, Guvernul maghiar a venit cu un plan care cuprinde 29 de măsuri de relansare economică, în aşa fel încât a revenit oarecum încrederea în economia Ungariei”, spune viceprimarul din Cluj-Napoca.
