Casele ecologice sunt din ce în ce mai mult în centrul atenţiei, mai ales că pot reprezenta şi o variantă ieftină. De aceea, ne-am adresat pe această temă unuia dintre cei mai renumiţi specialişti din ţara noastră, în aceeaşi măsură arhitect, profesor şi cercetător.
Ce este o casă/clădire ecologică?
O clădire ecologică este rezultatul unei proiectări speciale în context, şi anume: pentru un amplasament cu caracteristicile sale specifice (urban, rural, zone mai mult sau mai puţin construite, integrată într-un anumit peisaj şi într-un anumit microclimat etc.), pentru anumite necesităţi specifice ale proprietarilor clădirii şi care să corespundă unui anumit stil de viaţă. Toate aceste principii fac dintr-o clădire ecologică o clădire unică şi relevantă. Casa ecologică trebuie să fie o casă sănătoasă pentru un om sănătos, pentru o familie sănătoasă. Starea bio-psihică a celui care locuieşte depinde de felul în care casa răspunde nevoilor familiale specifice şi stilului de viaţă al familiei şi în aceeaşi măsură depinde de cât costă această casă în întreţinere pe întreaga perioadă de viaţă a clădirii. Cel care vrea să-şi construiască o casă ecologică trebuie să se gândească că va face o investiţie pe termen lung, că acea casă nu va trebui să-l coste mult în întreţinere, că va trebui să locuiască într-un mediu interior şi exterior sănătos.
Există reglementări în această privinţă?
Există reglementări privind cele patru categorii de confort: confortul termic, igienic, acustic şi vizual. Specialiştii proiectanţi şi acum, mai nou, auditorii energetici colaborează într-un sistem pe care îl denumim „integrat” la rezultatul care se materializează în concepţia de arhitectură a clădirii. Se lucrează cu reglementări şi normative specifice, care suferă îmbunătăţiri odată cu noi principii de proiectare (dar care se supun unor alte principii arhitecturale, compoziţionale şi stilistice în final) cum ar fi standardele casei pasive (casa care consumă numai 15 kWh/mp/an pentru încălzirea spaţiilor interioare).
Din ce materiale sunt făcute casele ecologice?
Toate materialele de construcţie au o energie înglobată, şi anume acea energie necesară extracţiei materialului brut, procesării lui, apoi cea necesară producţiei, transportului şi montării lor pe şantier. Există un număr de strategii recunoscute pentru a reduce aceste energii înglobate. Deşeurile rezultate în urma şantierului şi reutilizarea în noile construcţii reduc atât energia necesară producerii de noi materiale de construcţii, cât şi impactul asupra mediului. Materialele care pot fi reciclate conţin mai puţină energie înglobată, energie necesară la extracţie, transport sau procesare. Materialele produse local necesită mult mai puţină energie pentru transport. De exemplu, energia înglobată în beton poate fi redusă înlocuind o cantitate de ciment cu cenuşă – un subprodus deşeu rezultat în urma combustiei cărbunelui utilizat pentru generarea electricităţii. Tipic pentru clădirile ecologice este însă utilizarea materialelor naturale. Utilizarea materialelor de construcţii ecologice atât pentru structura casei, cât şi pentru închiderea faţadelor şi acoperişului, de asemenea pentru finisajele interioare şi pentru mobilier, este o problemă complexă. Trebuie să ne gândim la calitatea aerului interior şi la efectele pe care adezivii sau tipurile de vopsitorii le au asupra sănătăţii noastre. Sindromul casei bolnave se referă însă şi la corectitudinea de execuţie a unor detalii prin care este controlată umiditatea care poate stagna în interiorul materialelor de construcţii şi care poate conduce la condens. Apariţia mucegaiului şi apoi a sporilor este ultima fază de îmbolnăvire a casei. Controlul trebuie făcut mult mai devreme.
Ce soluţii (pentru încălzire, climatizare, ventilare etc.) pot fi adoptate la o casă ecologică?
Toate soluţiile au în vedere eficienţa energetică fără a abdica de la niciunul dintre standardele de confort despre care am amintit mai sus. Termoizolarea cu alegerea unui termosistem, care să fie corect executat şi garantat şi utilizarea materialelor performante pentru realizarea finisajului anvelopei clădirii (faţade şi acoperiş), alegerea tâmplăriei performante cu triplu vitraj, proiectarea adecvată a diferitelor sisteme de umbrire, alegerea corectă a tipului de ventilare în funcţie de tipul de termoizolare sau de încadrare a clădirii pe trepte diferenţiate de control al consumului de energie (naturală, hibridă sau IVAC) sunt soluţii ce pot fi adoptate la o casă ecologică fără a risipi bani pe aparatele de aer condiţionat sau pe alte echipamente cu consum mare de energie.
Ce sfaturi/recomandări puteţi da oamenilor obişnuiţi şi fără resurse financiare deosebite care doresc să trăiască ecologic?
Alegeţi o echipă de proiectare în sistem integrat împreună cu care să fixaţi strategiile generale de proiectare a unei case controlate „pasiv”. Trebuie luate toate avantajele pe care amplasamentul le oferă: orientare cardinală, energii alternative ieftine cum este soarele utilizat în cazul colectorilor solari pentru prepararea apei calde menajere. Clădirile mici, eficiente din punct de vedere al utilizării spaţiilor interioare trebuie să fie asociate unei amprente mici la sol şi unui indice de compactitate controlat. Profitaţi de soarele dinspre sud! Serele sunt spaţii versatile care în condiţii diferenţiate şi controlate de funcţionare pe timpul iernii sau pe timpul anotimpului călduros aduc un plus de confort locuirii. Nu faceţi totuşi economii la performanţa întregului sistem clădire, aşa cum este o casă considerată astăzi. Alegeţi chiar şi tipurile de geam în funcţie de orientarea cardinală a faţadelor pe care se situează. Cereţi echipei de proiectare să vă proiecteze casa în termeni de control al consumurilor: de energie, apă şi deşeuri. Daţi dovadă de imaginaţie şi inventivitate şi lăsaţi iedera să crească pe casă. De la alegerea terenului pe care doriţi să vă construiţi casa şi până la cel mai mic detaliu, există enorm de multe opţiuni pentru a trăi ecologic la nivelul low-cost.
Prof. dr. arh. Cristina Ochinciuc, Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, cristinaochinciuc@yahoo.com
