Legea Lustraţiei, care presupune, timp de cinci ani, interdicţia de a candida sau de a fi numit pentru responsabilii regimului comunist, a fost adoptată cu 203 voturi „pentru”, 40 de voturi „împotrivă” şi 12 abţineri. Printre deputaţii care s-au pronunţat în favoarea lustraţiei s-au aflat şi 11 reprezentanţi ai PSD. Printre aceştia: Manuela Mitrea, Marian Săniuţă, Rodica Nassar şi Victor Surdu. Au absentat de la vot, printre alţii, democrat-liberalul Ioan Oltean şi social-democraţii Victor Ponta, Adrian Năstase şi Dan Nica.
Parlamentarii au cinci zile la dispoziţie pentru a sesiza eventual Curtea Constituţională. Social-democraţii au anunţat deja că vor face acest lucru. În plus, PSD va sesiza Comisia de la Veneţia şi Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei.
Doar în cazul unui verdict favorabil de la CCR, Legea lustraţiei pleacă spre Palatul Cotroceni, în vederea promulgării. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii persoanele lustrabile îşi vor pierde funcţiile publice în care au fost numite. Pentru persoanele alese în funcţii publice (preşedinte, parlamentari, primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, consilieri locali şi judeţeni), „sancţiunea” de a nu ocupa timp de 5 ani funcţii de demnitate se aplică de abia de la expirarea actualului mandat.
Mai puţine persoane lustrabile
Prin modificările aduse în Comisiile juridică şi pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor a fost redusă puterea legii. Pe de o parte, vizate au rămas doar persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite de PCR, în condiţiile în care în varianta adoptată de Senat nu exista condiţia retribuirii. De asemenea, a dispărut cu totul categoria preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România la nivel central şi de centru universitar. Deputaţii au mai scos de pe lista lustrabililor pe şefii misiunilor comerciale româneşti din străinătate şi pe adjuncţii acestora. Aceeaşi soartă, adică eliminarea, a avut-o şi categoria persoanelor care au deţinut funcţii de guvernator şi viceguvernator ai BNR, respectiv de preşedinţi, prim-vicepreşedinţi ai băncilor de stat. La fel, în forma adoptată de deputaţi, lustrabile nu mai sunt persoanele care au avut responsabilităţi în domeniul operaţiunilor valutare. Adică, de pildă, prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan, fost director al Direcţiei valutare din Ministerul Finanţelor. În contrapartidă, deputaţii au extins aplicarea legii şi la directorii de editură, cum a fost Ion Iliescu
Mai bine o lege restrânsă, dar aplicabilă
Doi dintre promotorii legii nu consideră însă că restrângerea cercului lustrabililor este un compromis, ci mai degrabă o şansă dată legii în perspectiva confruntării cu judecătorii Curţii Constituţionale. „Împreună cu societatea civilă am convenit să mergem mai degrabă pe o zonă limitativă, dar care să aibă şanse să intre în vigoare decât pe una mai largă, dar discutabilă, care să cadă la Curtea Constituţională” a declarat pentru RL, Roberta Anastase (PDL). În ceea ce priveşte presupunerea că legea adoptată îi exclude pe eventualii lustrabili care acum se numără în rândul demnitarilor ţării, Roberta Anastase a accentuat că parlamentarii care au susţinut lustraţia s-au ferit să atace persoane. „Noi n-am făcut legea după anumiţi oameni. Ar fi fost o ipoteză bolnavă de la care să plecăm. Am plecat de la ideea că sunt lustrabili cei mari, care au făcut rău şi au avut responsabilitatea politică asupra a ceea ce s-a întâmplat în perioada comunistă”, a spus Roberta Anastase, contactată de România Liberă.
Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a explicat la rândul său că juriştii au recomandat excluderea acelor categorii de persoane ale căror date nu pot fi accesate. „Mă refer la ofiţerii activi, la ofiţerii acoperiţi care aveau funcţii în admnistraţia centrală şi locală a ţării înainte de 1989. Nu avem acces la datele lor, CNSAS-ul care urmează să facă verificări nu are acces. Dacă făceam altfel, legea ar fi fost neconstituţională pentru că numele unui ofiţer activ nu poate fi făcut public dacă nu a încălcat legi penale. E un fel de protecţie pentru persoana în cauză. Din acest motiv, ei nu sunt cunoscuţi nici până astăzi şi activează în multe domenii, nu numai în politică sau în presă”, a declarat liderul liberal. Multe dintre aceste categorii excluse, a adăugat el, „nu erau funcţii politice, ci tehnice”.
De la 10 ani de pauză la numai cinci
Tot o „îndulcire” a legii poate fi considerată şi înjumătăţirea perioadei în care lustrabilii nu pot candida sau nu pot fi numiţi în funcţii publice şi de demnitate. Concret, deputaţii au redus perioada de interdicţie de la 10 ani la 5 ani, pe motiv că ar fi fost o prevedere „excesivă” şi făcând trimitere la unele decizii ale CEDO.
În ceea ce priveşte funcţiile publice sau de demnitate „interzise”, faţă de forma venită de la Senat, deputaţii le-au scos pe cele de prefect şi viceprimar. Au adăugat, în schimb, altele. Lustrabilii nu vor putea să fie, astfel, nici membri în Consiliile de Administraţie ale băncilor de stat, nici preşedinte sau vicepreşedinte la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-general şi prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, procuror şef şi procuror şef adjunct ai DNA. De asemenea, lustrabilii îşi pot lua „adio” şi de la funcţiile de inspector general, comandant şi şef al statului major la Jandarmeria România, dar şi de la cele de şef al Statului Major General al Armatei, adjunct şi şef de direcţie în cadrul Statului Major General. Interdicţia de 5 ani se va aplica şi funcţiilor de conducere de la agenţiile şi instituţiile de stat dacă aceste funcţii au fost obţinute prin numire. Totodată, prin forma adoptată de Parlament, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, va rămâne fără funcţia de la Institutul Revoluţiei Române, deoarece lustrabilii nu vor mai putea activa în institute finanţate de stat şi care se ocupă cu studierea istoriei, cercetarea totalitarismului, a crimelor comunismului şi a Revoluţiei din decembrie 1989.
Asupra compatibilităţii candidat-funcţie se va pronunţa Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Cine va sta cinci ani departe de funcţiile publice:
– persoanele care au ocupat funcţii politice de conducere retribuite de PCR
– persoanele din aparatul central, regional, raional sau judeţean al Partidului Muncitoresc Român, PCR, UTC şi UTM
– membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al PCR / UTC
– membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, miniştrii secretari de stat, prim-adjuncţii şi adjuncţii miniştrilor şi secretarilor de stat
– prim-secretarii, secretarii Comitetelor judeţene de partid
– preşedinţii, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor populare judeţene
– activiştii din aparatul de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste
– directorii de editură, redactorii-şefi, redactorii-şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale PMR, PCR, UTM şi UTC
– persoanele care au ocupat funcţii de conducere în învăţământul de partid, organizat şi finanţat de PCR, PMR, UTM şi UTC
– persoanele care au făcut parte din structurile organelor de Securitate şi au colaborat cu Securitatea, ca poliţie politică
– preşedintele şi preşedinţii de secţii ai Tribunalului Suprem, procurorul general şi procurorul general adjunct
– comandanţii, inspectorii şefi şi adjuncţii lor din inspectoratele de miliţie
– comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetatori din centrele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, precum şi secretarii de partid şi ofiţerii politici din aceste instituţii.
Cum a fost primită vestea adoptării legii lustraţiei?
– „Este o lege a bunului simţ (…) şi denotă normalitate în Parlamentul României. După părerea mea, este prima zi de normalitate în România. Aşa trebuia să înceapă activitatea încă din ianuarie în CPUN. Dacă începea aşa, cu certitudine altfel ar fi arătat România după 20 de ani ” – Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie
– „Este un moment istoric pentru noi. Adoptarea Legii lustraţiei s-a putut face deoarece, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, a existat o clară voinţă politică, una care a decis că e vremea să ne despărţim de comunism” – Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara
– „Dacă se va aplica cu adevărat această lege, va fi o reparaţie morală pentru cei care au suferit. Mai bine mai târziu decât niciodată” – Rodica Coposu, sora fostului lider ţărănist Corneliu Coposu
– „Ca valoare morală, după atâţia ani, vii tocmai acum să iei măsuri, după ce respectivii au fost preşedinţi, prim-miniştri, miniştri şi aşa mai departe. Vii acum, după douăzeci şi ceva de ani, să spui că vreme de cinci ani nu vor avea dreptul să ocupe o asemenea demnitate, pare niţel ridicol. Dar, în sfârşit, decât nimic, e bine şi asta” – Ion Diaconescu, fost preşedinte al PNŢCD
– „Vor fi supărări, conflicte, poate vor fi şi discuţii foarte aprinse, dar aplicarea ei strictă este o necesitate pentru curăţirea intelectuală şi morală a vieţii publice româneşti” – Radu Câmpeanu, preşedinte fondator al PNL
– „Este, dacă vreţi, o compensaţie simbolică pentru cei care au cerut decomunizarea României. Nu-i va afecta în foarte mare măsură pe foştii ofiţeri de securitate câtă vreme nu se corelează foarte bine cu eforturile făcute de CNSAS” – Cristian Pârvulescu, preşedinte Asociaţia Pro Democraţia