Guvernul ar putea atenua asprimea unora dintre măsurile de criză anunţate, din cauza presiunilor sociale şi chiar a opoziţiei partidelor de guvernământ.
Deşi termenul de 1 iunie dat de misiunea FMI se apropie, Cabinetul Boc încă nu ştie nici cum va arăta scrisoarea şi nici când o va finaliza. Şi asta, nu atât din cauza opoziţiei sindicatelor, liberalilor sau social-democraţilor, cât pentru că PDL, UDMR şi UNPR nu sunt de acord cu toate măsurile Guvernului.
Pensiile şi indemnizaţia pentru mame au devenit punctele vulnerabile în discuţiile din interiorul coaliţiei de guvernare. UDMR susţine, de exemplu, că pensiile mici ar trebui să fie scutite de reducerea de 15%, soluţia fiind reducerea progresivă. „Nu ne putem atinge de pensia minimă şi trebuie să-i protejăm pe pensionarii cu pensii mici. Ar trebui să stabilim o limită şi să vedem care este limita sub care nu aplicăm această măsură”, a declarat vicepremierul Marko Bela, accentuând că aplicarea unor alte măsuri dure nu poate fi evitată. „Dacă în perioada următoare Guvernul nu reuşeşte să aplice concomitent cu aceste reduceri o serie de măsuri de reformă, după un anumit timp vom ajunge în aceeaşi situaţie”, a adăugat vicepremierul. O poziţie similară au şi independenţii, reprezentaţi în Guvern de ministrul Apărării, Gabriel Oprea. Aceştia se opun reducerii pensiei minime garantate de 350 lei (de care beneficiază 1,8 milioane de pensionari) şi reducerii indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani. „Înţelegem dificultatea financiară, însă avem obligaţia de a înţelege şi dificultăţile bătrânilor care trăiesc doar din această pensie”, a afirmat, ieri, Marian Sârbu, preşedintele UNPR.
Boc către PDL: „Mai susţineţi Guvernul?”
Premierului Emil Boc i se pun piedici inclusiv în propriul partid, care ar vrea ca reducerile din sistemul bugetar să fie regândite. În şedinţa Biroului Permanent de luni, democrat-liberalii au cerut, pe rând, tăieri progresive de pensii şi eliminarea de pe lista reducerilor a pensiilor sub 1.000 lei. Surse din conducerea partidului au declarat pentru România Liberă că ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, a propus chiar ca toate firmele din ţară, private sau de stat, să direcţioneze 1% din profitul anual către buget, ceea ce ar fi echivalat cu mărirea cotei unice de impozitare. Premierul Emil Boc a respins categoric propunerea, susţin sursele citate. În schimb, primul-ministru ar fi fost mult mai deschis la ideea colegilor de partid de a-i scuti de tăieri pe veteranii de război. Cât priveşte păstrarea neatinsă a indemnizaţiei pentru mame, cerută de femeile PDL, Emil Boc pare de neclintit. Ba, mai mult, el ar fi mustrat-o pe Sulfina Barbu pentru declaraţia publică făcută în acest sens. Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele Theodor Stolojan a declarat că reducerea evaziunii fiscale nu poate fi luată în calcul ca alternativă la tăierile de salarii şi pensii pentru că „nu produce efecte de pe o zi pe alta”.
Pe fondul protestelor sociale, un alt curent care se conturează în PDL vizează creşterea TVA la 22% ca unică soluţie de creştere a încasărilor statului, renunţându-se astfel la orice reducere de pensii sau salarii. Această variantă nu este însă agreată de premier. Valul de contestaţii l-a determinat însă pe Emil Boc să-şi întrebe colegii dacă îl mai susţin sau nu la Palatul Victoria. PSD şi PNL au anunţat că se vor opune măsurilor de austeritate ale Guvernului Boc la asumarea răspunderii printr-o moţiune de cenzură. „Vreau să ştiu dacă mai susţineţi Guvernul”, ar fi spus luni Emil Boc. Răspunsul a fost clar în favoarea Executivului, varianta intrării în opoziţie fiind exclusă, din cauza pericolului de prăbuşire electorală la care s-ar expune partidul. Diversitatea de opinii din PDL este apreciată la Cotroceni, reiese dintr-un interviu acordat de Sebastian Lăzăroiu presei centrale, însă acesta subliniază nevoia de solidaritate politică maximă. „Cred că ar trebui să se cam termine cu corul plângăcioşilor”, a apreciat Lăzăroiu, care a criticat şi comunicarea proastă a Guvernului cu publicul.
