„Podurile de flori” au prilejuit legăturile la nivelul oamenilor simpli, dar relaţiile dintre cele două state nu au avut o evoluţie care să faciliteze legături mai strânse între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Blocajul intervenit în ultimii ani în acordarea vizelor pentru basarabenii care vor să vină în România şi în înfiinţarea consulatelor de la Bălţi, Cahul şi Iaşi, a fost generat de neînţelegerile dintre regimul comunist al lui Vladimir Voronin de la Chişinău şi guvernele de la Bucureşti. O cincime din populaţia Moldovei de peste Prut a cerut cetăţenia română ca a doua cetăţenie. În prezent, aproape zilnic sunt înregistrate cazuri de tineri din Republica Moldova, cu vârste de la 19 la 25 de ani, care trec Prutul înot. Unii îşi doresc să ajungă la muncă în Italia sau Spania, dar sunt şi mulţi care preferă un loc de muncă şi în agricultura din judeţul Galaţi, în special la solariile legumicultorilor din Matca şi Corod, unde pot agonisi 250 euro pe lună. Se poate spune că Uniunea Europeană a făcut mai mult decât guvernele de la Chişinău şi Bucureşti pentru relaţiile dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. În cadrul Programului de Vecinătate România-Moldova Phare CBC 2004-2006 sunt alocate finanţări de la 50.000 la 500.000 euro, pentru dezvoltarea unor proiecte comune.
