Mii de greci au ieşit ieri pe străzile Atenei pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate pe care guvernul elen s-a angajat să le implementeze în schimbul ajutorului financiar oferit de UE şi FMI.
Între timp, îngrijorările privind situaţia Greciei şi a altor state din zona euro au adus căderi de peste un procent pe majoritatea burselor europene şi au împins moneda europeană la cea mai mică valoare în raport cu dolarul din ultimele 12 luni. Cu o zi înaintea grevei generale anunţate pentru astăzi de organizaţiile sindicale din sectoarele public şi privat, Atena a fost ieri scena protestelor sindicale împotriva planului dur de austeritate pe care Executivul elen s-a angajat să îl pună în aplicare în următorii trei ani, în schimbul ajutorului financiar de 110 miliarde euro oferit de UE şi FMI.
Circa 200 de militanţi ai Partidului Comunist elen au ocupat în cursul dimineţii monumentul-simbol al Greciei – Acropolele. „Popoare ale Europei, ridicaţi-vă!”, putea fi citit, în engleză şi în greceşte, pe bannerele uriaşe desfăşurate de comunişti pe zidurile antice. Concomitent, o altă manifestaţie organizată de Adedy, sindicatul funcţionarilor publici aflaţi deja în grevă, a ocupat centrul capitalei elene. Nu numai funcţionarii au protestat ieri înaintea grevei generale, ci şi profesorii, medicii, piloţii, militarii şi sindicatele din sectorul privat. Toate aceste categorii urmează să înceteze astăzi lucrul şi să paralizeze practic Grecia, în speranţa că guvernul va renunţa la unele dintre măsurile anunţate.
Pentru a salva ţara de la faliment şi uniunea monetară europeană de la o posibilă dezintegrare, statele UE, FMI şi guvernul grec au stabilit că Grecia va trebui să îngheţe salariile şi să suprime cea de-a 13-a şi a 14-a remuneraţie lunară, încasate ca prime de vacanţă atât de salariaţii din sectorul public, cât şi de pensionari. De asemenea, accizele la combustibili, tutun şi alcool vor creşte cu 10%, iar TVA, cu 2%, totul coroborat cu o reducere de 30 miliarde euro a cheltuielilor publice pentru a se reduce deficitul de 13,6% la 3%. Angajamentele guvernului Geroge Papanderou, deja contestate de marile organzaţii sindicale, nu au convins însă pieţele financiare, euro ajungând ieri la minimumul ultimului an – 1,3088 $. Şi bursele europene au înregistrat căderi serioase, majoritatea pierzând peste un procent din valoarea indicelui general chiar şi în statele din afara zonei euro. Până la jumătatea sesiunii de tranzacţionare, indicii generali grec şi spaniol au înregistrat căderi de peste 5% şi, respectiv, 3%.
Investitorii au fost influenţaţi atât de incertitudinea privind capacitatea guvernului elen de a face faţă presiunilor sociale, cât şi de temerile tot mai mari cu privire la situaţia Spaniei, unde guvernul, confruntat cu un şomaj în creştere încă dinaintea declanşării crizei, nu a aplicat măsuri de austeritate atât de drasice percum cele anunţate în Grecia. Laureatul Premiului Nobel pentru Economie Joseph Stiglitz a criticat, pentru BBC 4, duritatea măsurilor impuse Greciei, subliniind că acestea nu vor împiedica extinderea crizei către alte ţări cu deficite şi datorii externe supradimensionate. În viziunea lui Stiglitz, speculatorii nu vor putea fi opriţi atât timp cât „probleme instituţionale fundamentale” ale Europei nu vor fi rezol –
vate.
