Sondajul realizat de cฤtre CCSB la comanda ProDemocraลฃia a stârnit luฤri de poziลฃii pozitive sau negative, în general vehemente. S-a mers pânฤ la a acuza autorii de rasism, uitându-se cฤ un sondaj de opinie poate cel mult sฤ mฤsoare rasismul, nicidecum sฤ-l genereze. Ca de obicei, cele mai multe relatฤri din mass-media au fost punctuale, de tipul „X% din români zic…”, pierzându-se din vedere scopurile pentru care fusese realizat sondajul. De fapt, nu avem de-a face doar cu un simplu sondaj de opinie, ci cu un articulat studiu de sociologie politicฤ.
Scopul declarat de autori a fost acela de a investiga posibilele consecinลฃe ale extinderii utilizฤrii unui instrument politic – referendumul. Demonstraลฃia este fฤcutฤ prin reducere la absurd. Datele sunt relevante – o serie de decizii contrare principiilor democratice ar fi votate, dacฤ ar fi supuse referendumului, cu majoritฤลฃi largi. Dacฤ putem fundamenta orice decizie prin „consultarea poporului”, înseamnฤ cฤ oricând am putea reintroduce pedeapsa cu moartea, am legifera retragerea cetฤลฃeniei ลฃiganilor infractori, pedepsirea penalฤ a celor cu atitudini critice la adresa religiei ortodoxe etc. Pentru cฤ, în ipoteza organizฤrii unor referendumuri cu aceste întrebฤri, toate ar întruni o largฤ majoritate. Cu alte cuvinte, am pฤrฤsi fฤrฤ drept de apel grupul statelor care aspirฤ la democraลฃie.
Nu ลtiu dacฤ, puse în alte ลฃฤri, întrebฤrile din sondajul în discuลฃie ar fi generat distribuลฃii ale rฤspunsurilor substanลฃial diferite. Înclin sฤ cred cฤ nu. Sฤ nu uitฤm cฤ, între 1933 ลi 1938, Hitler a organizat un numฤr de patru referendumuri, toate validate cu peste 90%, prin care a instaurat, practic, dictatura ลi a împins Germania cฤtre rฤzboiul mondial. Mai aproape de noi, la sfârลitul anului trecut, tot printr-un referendum, organizat de aceastฤ datฤ într-unul dintre cele mai democratice state (Elveลฃia), s-a interzis construirea de minarete musulmane. Existฤ în toate popoarele o tentaลฃie totalitarฤ, o dorinลฃฤ nemฤrturisitฤ de a-ลi impune punctul de vedere prin orice mijloace. Odatฤ pusฤ în operฤ, aceastฤ tendinลฃฤ, denumitฤ de autorii sondajului „autoritarianฤ”, poate duce la rezultate monstruoase. Rolul elitelor, îndeosebi al celor politice, este de a preveni ca acest lucru sฤ se întâmple. Tocmai de aceea, constituลฃiile statelor democratice (inclusiv cea a României) prevฤd ca deciziile majore, cele care duc la modificarea legii fundamentale, sฤ nu poatฤ fi supuse referendumului decât dupฤ ce întrunesc o largฤ majoritate a parlamentului.
Revenind la sondajul CCSB-ProDemocraลฃia, aล spune cฤ elementul de noutate nu este acela cฤ am fi dispuลi sฤ votฤm tot felul de bazaconii. Substanลฃa studiului stฤ în identificarea structurii socio-demografice ลi atitudinale a „autoritarienilor”. Nu mฤ refer doar la rezultatele previzibile, „triviale” – mai rezistenลฃi la tentaลฃia totalitarฤ sunt tinerii, cei cu educaลฃie superioarฤ, populaลฃia urbanฤ, cei cu cunoลtinลฃe politice corecte. Analiza datelor aratฤ, în primul rând, cฤ tentaลฃia totalitarฤ este semnificativ mai prezentฤ în rândul grupurilor majoritare decât în cel al minoritarilor. Etnicii români sunt semnificativ mai favorabili mฤsurilor antidemocratice decât maghiarii ลi ceilalลฃi minoritari, ortodocลii – mai mult decât aparลฃinฤtorii celorlalte culte. În al doilea rând, constatฤm cฤ locuitorii transilvฤneni aderฤ în mai micฤ mฤsurฤ la mฤsurile puse în discuลฃie decât moldovenii ลi oltenii. Cu alte cuvinte, zonele multiculturale sunt mai favorabile atitudinilor democratice decât spaลฃiile compacte etnic – fapt pe care l-am observat încฤ de la începutul anilor ’90, cu ocazia unor studii despre relaลฃiile interetnice.
În sfârลit, trebuie menลฃionatฤ prezenลฃa cu o pondere superioarฤ mediei a rฤspunsurilor de tip totalitar în rândul categoriilor defavorizate: ลomeri, pensionari. Se confirmฤ astfel teoria dupฤ care frustrarea naลte intoleranลฃฤ – teorie cu importanลฃฤ deosebitฤ în perioade de crizฤ economicฤ. Un motiv în plus pentru a privi cu seriozitate studiul ลi cu îngrijorare tendinลฃele populiste, inclusiv excesul de „întoarcere la popor”.
P.S. Am de adus o criticฤ de ordin tehnic autorilor sondajului. Fiecฤrei teme ipotetice i-au fost alocate douฤ întrebฤri. Prima era „Aลฃi fi de acord cu organizarea unui referendum pentru…?”, iar a doua – „Dacฤ un asemenea referendum s-ar organiza, cum aลฃi vota?” – a fost pusฤ doar celor care au rฤspuns afirmativ la prima. În acest fel, a fost exageratฤ proporลฃia „voturilor pentru”, cฤci într-o situaลฃie realฤ este de presupus cฤ ลi o parte din cei care nu sunt de acord cu organizarea referendumului ar fi mers la vot, cel mai probabil pentru a vota împotrivฤ.