Deşi nu există nici o dovadă că Traian Băsescu s-ar afla la originea scurgerilor de informaţii către ziarişti în legătură cu reţeaua Voicu, oameni care i-au fost apropiaţi preşedintelui, dar acum îi sunt inamici politici, precum fostul şef SIE Claudiu Săftoiu, au contrapus transcripturile publicate de Hotnews – care îi priveau pe SENATORUL PSD Cătălin Voicu, SENATORUL PSD Alexandru Mazăre, Judecătorul Curţii Supreme Florin Costiniu sau judecătorul ICCJ Cristian Jipa – unui posibil „clan Cocoş”, care ar fi la fel de corupt. La fel a făcut Crin Antonescu anul trecut, în baza „dezvăluirilor” lui Sorin Roşca Stănescu despre un posibil „clan Băsescu”, care ar fi făcut comerţ ilicit cu armament în favoarea unor grupări teroriste. La acestea se adaugă şi acuzaţia mult mai gravă lansată de Mugur Ciuvică privind posibila calitate a lui Traian Băsescu de informator sau ofiţer al fostei Securităţi. Mai există la îndemână veşnicul „dosar Flota” aflat în lucru de prin ’94-’95, precum si „casa din Mihăileanu”.
Aceste „informaţii”, fie că au la bază fapte mai puţin limpezi din trecutul preşedintelui, fie că sunt contrafaceri, sunt scoase la lumină de fiecare dată când apar în presă documente sau înregistrări din dosarele de mare corupţie de la DNA, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazurile Remeş sau Voicu. Faptul că sunt aduse în discuţie cu regularitate petele – multe dintre ele, fără îndoială, reale – din biografia lui Băsescu nu are însă drept scop neapărat compromiterea şi delegitimarea preşedintelui, ci a instituţiilor statului care instrumentează cazurile de corupţie, în special a DNA.
La foarte scurtă vreme după ce Monica Macovei l-a schimbat pe Ioan Amarie cu Daniel Morar şi au fost declanşate anchetele împotriva lui Adrian Năstase şi Dan Voiculescu, fostul premier PSD a lansat teoria potrivit căreia DNA este arma pe care Băsescu o foloseşte în mod autoritar împotriva adversarilor politici. Cu timpul, această teorie a fost însuşită de aproape întreaga clasă politică, inclusiv de aliaţii de la vremea aceea – PNL. La un an de la punerea sub acuzare a lui Năstase şi la nici două luni după ce România a devenit membră a Uniunii Europene, Monica Macovei a fost eliminată de la conducerea Ministerului Justiţiei. Dacă liberalii se arătaseră indiferenţi faţă de cazul Năstase şi oarecum iritaţi de inculparea lui Voiculescu (considerat aliat loial), noaptea petrecută de Dinu Patriciu la DNA i-a convins că această instituţie este poliţie politică. De aici consensul 322 asupra suspendării lui Băsescu şi încercările ministrului Chiuariu de a desfiinţa DNA prin comasare cu DIICOT, idee evocată de Cătălin Voicu în stenograme/transcripturi, sugerată de Mircea Geoană în campania electorală şi susţinută fără rezerve de actualul preşedinte al PSD, Victor Ponta. Este de remarcat că problema, în cazul unui succes al lui Geoană în alegeri, nu erau eventualele fapte de corupţie ale lui Băsescu şi „asmuţirea” procurorilor împotriva lui şi a familiei sale, ci DNA şi/sau Daniel Morar, care ar fi trebuit aduşi cumva sub control politic.
Dincolo de susţinerea lui Băsescu, DNA a avut în permanenţă un aliat puternic în Comisia Europeană. Toate cele şase rapoarte de până acum au menţionat constant DNA ca singurul element pozitiv în Justiţia românească. Atunci când politicienii au încercat să scape măcar de Morar dacă nu le-a mers desfiinţarea, Comisia a intervenit spre furia unui Adrian Severin care i-a cerut lui Barroso să-l demită pe purtătorul de cuvânt Mark Gray. Mai nou a apărut şi o domnişoară eurodeputat de la PNL care se revolta împotriva rapoartelor.
Este posibil ca Băsescu să fi făcut compromisuri cu persoane corupte (careul Udrea, Videanu, Berceanu, Blaga plus, mai nou, Oprea), pentru a se menţine la putere. Se poate accepta, la limită, şi că o parte din acuzaţiile ce i-au fost aduse sunt adevărate. Dar dacă, aşa corupt şi pătat, va reuşi să consolideze instituţiile democratice care, independent de influenţa politică, pot destructura sistemul de putere moştenit de la comunişti şi perpetuat sub regimul Iliescu-Năstase, atunci îşi va fi îndeplinit misiunea istorică.
